Aceste sume ajung, în principal către Statele Unite, arată raportul Citi „Regândirea piețelor de capital europene – de la fragmentare la armonizare”.
Potrivit analizei, infrastructura piețelor de capital europene este puternic fragmentată, fiind alcătuită din multiple locuri de tranzacționare, case de compensare, sisteme de decontare, contrapărți centrale și furnizori de date și tehnologie, adesea neconectate între ele și dispersate la nivel național. Această structură afectează formarea capitalului, lichiditatea, costurile de tranzacționare și eficiența piețelor.
Raportul evidențiază lacune semnificative în reglementare, politici fiscale și procese operaționale. Astfel, 63% dintre respondenții unui sondaj realizat în trimestrul IV din 2025 consideră că aceste deficiențe reprezintă bariere majore în calea armonizării piețelor de capital europene, în timp ce doar 7% apreciază că majoritatea obstacolelor au fost deja depășite. De asemenea, 43% dintre participanți indică inconsecvențele juridice și de reglementare drept unul dintre principalii factori ai fragmentării.
Consecințele sunt vizibile și în capacitatea de finanțare a companiilor europene. Între 2020 și 2025, valoarea ofertelor publice inițiale (IPO) din Uniunea Europeană a reprezentat doar 0,6% din PIB, comparativ cu 2,1% în Statele Unite, accentuând decalajul de formare a capitalului dintre cele două economii.
Citi estimează că reducerea numărului de depozitari centrali de la peste 30, câți există în prezent, la mai puțin de 10 ar putea îmbunătăți semnificativ eficiența prețurilor și ar contribui la crearea unei structuri de piață unice în Europa. De asemenea, raportul susține că armonizarea ar putea fi accelerată prin înființarea unui organism paneuropean de reglementare, care să aplice reguli comune și să elimine „supra-reglementarea” la nivel național.
Tehnologiile emergente, precum inteligența artificială, registrele distribuite și tokenizarea, sunt văzute ca soluții-cheie pentru creșterea transparenței și standardizarea proceselor post-tranzacționare.
Potrivit Citi, o piață de capital europeană unificată ar putea atrage investiții suplimentare de circa 150 de miliarde de euro anual și ar putea avea un impact pozitiv de aproximativ 1,5% asupra PIB-ului UE pe o perioadă de zece ani. Aceste beneficii ar fi susținute de o lichiditate mai ridicată, o mai bună diversificare a riscurilor și un apetit investițional mai mare atât din partea investitorilor europeni, cât și a celor internaționali.
În prezent, Europa dispune de economii private de aproximativ 33 de trilioane de euro, dintre care o treime se află în conturi curente. Raportul subliniază că o mare parte din aceste resurse nu este valorificată pentru obiectivele strategice ale Uniunii Europene, fiind direcționată către economia americană și administrată de manageri de active din SUA, ceea ce evidențiază costurile economice semnificative ale unei piețe de capital europene fragmentate.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.