Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o problemă constantă: fluctuația de personal medical. Această situație este în contrast cu țări precum Ungaria sau Danemarca, care au dezvoltat centre regionale mari, cu zeci de mii de cadre medicale și asistenți, și care nu sunt atât de segmentați în oferirea actului medical precum țara noastră.
În ciuda eforturilor de a atrage și menține profesioniști în domeniul medical, România se confruntă cu un grad semnificativ de fluctuație în rândul personalului medical.
La nivelul asistenților medicali, România pare să aibă o fluctuație mai redusă, mai ales la nivelul asistenților de spital. Potrivit lui Radu Petrescu, director al Departamentului de Resurse Umane Medlife, la nivelul clinicilor există o fluctuație mai mare, de aproximativ 10%, în timp ce la nivel de spital, aceasta se situează în jur de 8%. Cu toate acestea, în ceea ce privește sistemul de sănătate privat, fluctuația variază în diferite procente în funcție de posturile ocupate, inclusiv recepție, șoferi, laboratoare etc.
Cauzele fluctuației de personal medical în România sunt variate și complexe. Unul dintre motivele majore pentru care profesioniștii din domeniul medical aleg să părăsească sistemul privat ar fi perspectiva unei cariere în sectorul de stat. O diferență semnificativă între cele două sectoare constă în sistemul de salarizare. În 2017-2018, în România, a fost implementată o lege de salarizare pe zona medicală care a crescut salariile la nivelul anului 2022. Acest lucru a însemnat că statul a făcut un efort semnificativ pentru a îmbunătăți condițiile salariale pentru medici și asistente medicale, în timp ce sistemul privat a rămas în urmă. Această discrepanță a generat un val de migrație a profesioniștilor medicali către sectorul de stat, unde condițiile financiare păreau mai atractive.
„Fluctuația de personal este sănătoasă pentru orice organizație, iar motivele țin de câteva aspecte. Unul dintre motivele pentru care colegii noștri aleg să plece este pentru că se pregătesc de o carieră în zona sistemului de stat. O diferență între sistemul privat si cel de stat este că în 2017 a intrat în vigoare legea de salarizare pe zona medicală în care statul a decis să crească salariul la nivelul anului 2022, practic a avansat cinci ani cu nivelul salarial pentru medici și asistente medicale, iar sistemul privat a rămas puțin în urmă la momentul acela și a existat un val de migrație către sistemul de stat. Al doilea motiv al fluctuației ține de plecările din România în străinătate. Sistemul privat este în continuă dezvoltare în România, se deschid noi spitale, clinici, medicii au o structură antreprenorială și încearcă să își deschidă clinici private personale mai mici, pe lângă operatorii mari din piață”, a declarat Radu Petrescu, în cadrul emisiunii reINVENTarea României.
Radu Petrescu consideră că nivelul de finanțare al sistemului de sănătate de stat este un factor important care influențează această migrație către sistemul privat. Bugetul alocat Sănătății în România este în urma altor țări din Europa, ceea ce limitează resursele disponibile pentru a menține și atrage profesioniști medicali în anumite specializări. „Toți medicii, cu mici excepții, sunt instruiți în sistemul de stat. În sistemul nostru privat, în Medlife, nu avem acest beneficiu al medicilor rezidenți care să fie plătiți de stat și să lucreze la noi. Noi angajăm medicii și asistentele medicale, dar zona privată a devenit mai atractivă pentru medicii cu anumite specialități, precum zona de radiologie. Cred că asta ține și de nivelul de finanțare al sistemului de stat, unde bugetul alocat Sănătății este în urma altor tări din Europa”, adaugă Petrescu.
Cu toate acestea, cifrele sugerează că Medlife și alte rețele private de servicii medicale au o contribuție semnificativă la piața muncii din domeniul medical din România. „Sunt medici care încearcă să își deschidă cabinete personale pe anumite specialități. Ei pot accesa granturi pentru achiziționarea ecografelor sau aparaturilor de radiologie mari. În momentul de față avem peste 7.000 de angajați, pe lângă cei peste 200.000 de la stat, iar dintre aceștia colaborăm cu încă 6.500 de medici. La ultima evaluare, din 65.000-70.000 de medici la nivel național, avem aproximativ 10% în relație cu compania noastră. Zonele de necesar de personal țin de zona de asistente medicale, radiologie, cardiologie, neurologie, pediatrie etc. De asemenea, sunt câteva specialități foarte căutate, precum cardiologia și pneumologia, unde căutăm în permanență specialiști”.
În ceea ce privește asistentele medicale, democratizarea și privatizarea pregătirii acestora în sistemul privat nu a dus la creșterea sau menținerea nivelului de pregătire care exista în trecut. Petrescu observă că din ce în ce mai mulți candidați vin slab pregătiți din sistemul privat de pregătire, iar calitatea formării este în scădere.
„Democratizarea și privatizarea pregătirii asistentelor medicale nu a avut ca efect creștere sau menținerea nivelului de pregătire pe care îl știm că era cu ani în urmă. Constatăm că vin candidați din ce în ce mai slab pregătiți din zona privată de pregătire. Observăm că a devenit o afacere la care s-a pierdut puțin măsurarea calității”, subliniază directorul departamentului de Resurse Umane al Medlife.
Nivelul salarial din sistemul medical românesc este considerat similar în ambele sectoare, dar sistemul privat oferă avantaje suplimentare. „În ceea ce privește medicii, nivelul salarial din România, în ambele sisteme, este similar, dar ceea ce oferă în plus sistemul privat este organizarea, claritatea și transparența proceselor. Noi am reușit să aducem medici din țările europene, care au acceptat să vină în România pe salariile noastre. Suntem destul de competitivi ca nivel de sistem de sănătate general în ceea ce privește veniturile”, conchide Petrescu.
