În ciuda puternicei corecții recente, Bursa de Valori București (BVB) traversează una dintre cele mai bune perioade din istoria sa recentă, devenind un punct de referință în regiune. Într-un dialog extins despre mecanismele din spatele acestei evoluții atipice, Gabriel Aldea, reprezentant al casei de brokeraj Investimental, a analizat în profunzime pentru Forbes România comportamentul investitorilor autohtoni, rolul indicilor internaționali și perspectivele noului proiect bursier de la Chișinău.
Reziliența BVB în fața unui context economic nefavorabil
Astfel, în debutul discuției, acesta a arătat că teoria economică clasică spune că bursa anticipează evoluția economiei reale cu aproximativ șase luni, scăzând atunci când perspectivele macroeconomice devin negative. În România, însă, bursa a contrazis manualele și a continuat să crească accelerat, o „anomalie pozitivă” pe care Gabriel Aldea a explicat-o.
„Mulți s-au întrebat de ce piața noastră a performat atât de bine, deși contextul economic este negativ și, așa cu știm, cel puțin la teorie se spune că dacă economia merge prost, bursa anticipează și are o evoluție negativă chiar cu vreo câteva luni înainte, chiar și șase luni mai devreme. Lucrul ăsta nu s-a întâmplat, deși economia se anticipa că va merge prost. De anul trecut, însă, bursa a performat foarte bine și explicația principală constă în faptul că piața noastră de capital trece printr-o transformare importantă. Sunt din ce în ce mai mulți investitori noi care vin către piața de capital, investitori din sfera de retail care sunt forțați cumva de situația economică și degradarea puterii de cumpărare ca urmare a inflației”, arată specialistul.
Această transformare structurală se reflectă în mod direct în statisticile oficiale privind conturile de investiții deschise la bursă. În acest sens, reprezentantul Investimental a adus în discuție cifrele record înregistrate în prima parte a anului.
„Anul ăsta, de exemplu, până la jumătatea anului avem o creștere a numărului conturilor deschise cu aproape 40.000, ceea ce e un record pentru piața noastră de capital. Deci, este clar că românii au început să simtă gustul investițiilor la bursă și cumva vin în mod natural către piața de capital, pentru că au observat că bursa este o variantă foarte bună de a înlătura efectele negative ale inflației. Asta cu atât mai mult cu cât indicii bursieri au crescut semnificativ mai mult decât decât inflația în ultimii 6 ani”, spune Gabriel Aldea.
Sezonul dividendelor versus corecția necesară din august
Dinamica pieței de la București a urmat și o ciclicitate sezonieră clară, strâns legată de calendarul de distribuție a profiturilor către acționari. Gabriel Aldea a arătat că efervescența din perioada mai-iulie a fost atât de puternică încât a reușit să decupleze bursa de factorul politic, chiar și în momente de maximă instabilitate guvernamentală.
„Perioada mai-iulie, în mod tradițional, e o perioadă foarte bună pentru piața de capital din România, pentru că e o perioadă în care companiile anunță dividendele, sunt datele de înregistrare ale dividendelor și sunt plățile dividendelor. Și investitorii știu că perioada asta e una în care bursa are evoluții pozitive și în același timp știu că sunt acele plăți de dividende și cumva asta este și explicația pentru care, chiar dacă am avut acea situație de la începutul lunii mai, când a căzut Guvernul, piața a crescut. Ceea ce demonstrează că sunt două lucruri separate, sfera politică și piața de capital. Sunt lucruri care nu se întâlnesc neapărat totdeauna și chiar piața de capital a reacționat foarte bine la momentul respectiv, crescând în ziua când Guvernul a picat”, explică reprezentantul Investimental.
Totuși, această traiectorie ascendentă nu a putut continua la nesfârșit, iar finalul verii a adus o fază de reașezare a raportului dintre cumpărători și vânzători.
Privind spre actuala etapă de scăderi pe care o traversează BVB, reprezentantul Investimental a ținut să precizeze însă că acest fenomen nu ar trebui să panicheze investitorii, fiind de fapt un proces de „răcorire” tehnică absolut vital pentru sănătatea pe termen lung a pieței.
„Acum traversăm o perioadă de corecție, perioadă care a început de săptămâna trecută. Sunt și eu curios să văd cât de mult se prelungește, dar aș zice că e o perioadă de corecție binevenită pentru piața noastră de capital, pentru că piața nu poate să crească la nesfârșit. Nu poate să crească într-o manieră verticală, cum s-a întâmplat în ultimul an și jumătate, fără să fie înregistrate și perioade de corecție. Și corecțiile sunt niște momente foarte bune de eliminare a presiunii din piață (…). Deci eu aș vedea perioada asta ca o perioadă foarte pozitivă, chiar dacă piața scade, pentru că se elimină o parte din tensiune acumulată și se evită formarea unor bule speculative ample. Nu mă aștept la evoluții dramatice, la scăderi foarte mari, dar poate să fie o perioadă de corecție, consolidare, așezareîn următoarele luni”, adaugă Gabriel Aldea.
Un potențial de 100 de miliarde de euro blocați în bănci și cash
Pe de altă parte, specialistul spune și că unul dintre cele mai solide argumente pentru viitorul bursei este cantitatea uriașă de capital local care încă nu a fost mobilizată. Astfel, Gabriel Aldea a evidențiat decalajul masiv dintre banii plasați în fondurile de acțiuni și economiile tradiționale ale românilor, oferind o perspectivă asupra resurselor disponibile în economie.
„Dimensiunea fondurilor deschise de investiții în acțiuni a crescut semnificativ în ultimii patru ani dar se situează la sub 3 miliarde de euro, în condițiile în care dimensiunea depozitelor populației este în jur de 80 de miliarde de euro. Deci observăm un decalaj foarte mare între componenta investițională, investițiile pe care le fac românii în fonduri de acțiuni și depozitele bancare. Dacă mai adăugăm și cash-ul din economie, care este de aproximativ 27 de miliarde, ajungem la o sumă de peste 100 de miliarde teoretic disponibile pentru investiții la un moment dat. Evident că nu toți banii se vor duce în investiții, dar este o trecere graduală din zona de depozite sau din zona de cash în zona de investiții și lucrurile astea se întâmplă în mod natural”, explică acesta.
Această migrare treptată a capitalului va reprezenta un motor de creștere pe termen lung, însă Aldea a avertizat că pe termen scurt tabloul general poate include turbulențe macroeconomice și riscuri geopolitice majore, de la modificări ale ratingului de țară și instabilitate politică internă, până la conflicte internaționale. Cu toate acestea, el a subliniat reziliența investitorilor în fața acestor amenințări.
„Pe termen scurt această dinamică pozitivă a românilor către investiții va fi contracarată probabil de situația macroeconomică din România, care e una nu foarte favorabilă, dar și de riscuri potențiale despre care nu știm exact dacă se vor materializa sau nu. De exemplu, nu știm dacă va scădea ratingul de țară la următoarelele evaluări ale agențiilor de rating. Nu știm ce se întâmplă din punct de vedere politic, dacă această criză politică se va continua și cum se va reflecta ea asupra mediului economic. Vedem și tot felul de situații legate de războiul de lângă noi. Am avut de exemplu drona aceea care a fost doborâtă lângă perimetrul Neptun Deep (…). Sunt riscuri concrete și vizavi pe care investitorii nu le-au luat în mod serios în seamă până acum. În sensul că au continuat să facă investiții ceea ce a condus la aprecierea puternică a indicilor pieței noastre”, explică Aldea.
România pe radarul marilor fonduri: FTSE Russell, MSCI și Interactive Brokers
Totodată, acesta arată și că, pentru ca o piață de capital să capete o dimensiune globală, vizibilitatea în fața marilor administratori de fonduri este esențială. Astfel, Gabriel Aldea a explicat cum funcționează includerea României în indicii internaționali și de ce criteriile diferite ale agențiilor de rating împart investitorii instituționali în categorii distincte.
„Unul din rolurile pozitive pentru noi ale acestor indici este până la urmă să pună România pe harta globală a investițiilor, pentru că un investitor global e greu să aibă cunoștințe despre toate piețele sau despre toate acțiunile din fiecare piață. Și atunci un punct de plecare sunt exact acești indici. Pe de altă parte, e greu de crezut că un investitor de retail stă să analizeze sute sau mii de indici și de acțiuni. Dar un investitor instituțional poate pleca în analiza lui de la acești indici. De regulă fondurile au setat în prospectul de emisiune o limitare să nu investească decât într-un tip de indici, deci nu pot să își extindă orizontul către alte acțiuni decât cele incluse în structura indicilor respectivi. De exemplu sunt fonduri care pot cumpăra acțiuni incluse doar în indicii MSCI, categoria Emerging Markets. În clasificarea MSCI (Morgan Stanley Capital International), noi suntem încadrați în categoria Advanced Frontier Markets, adică piețe mai micuțe, de frontieră. Ca urmare, obiectivul declarat este să fim încadrați în zona piețelor emergente și de către MSCI, pentru ca investitori instituționali de calibru mai mare să poată investi în companile românești listate la bursă. În schimb, dacă vorbim de FTSE Russell, e o nuanță importantă. Ei ne-au inclus încă din 2020 în zona de piețe emergente, iar aceasta s-a întâmplat pentru că au criterii de promovare diferite. Practic, am promovat din categoria Frontier Markets în cea de Emerging Markets, ceea ce a fost un lucru extraordinar pentru BVB, deoarece a intrat pe radarul unor fonduri de investiții semnificativ mai mari, acele fonduri care au benchmark indicii FTSE”, explică Gabriel Aldea.
În completarea acestui statut internațional, acesta arată și că decizia unor platforme globale majore, precum Interactive Brokers, de a deschide porțile către BVB reprezintă un pas uriaș.
„În momentul în care un broker internațional marede retail, cum este Interactive Brokers, oferă piața românească, vizibilitatea pieței noastre crește semnificativ și completează plusul dat de includerea în indicii globali (MSCI, FTSE), ceea ce scoate în evidență companiile mari listate pe bursa noastră, în rândul investitorilor străini. În același timp, România este în ultimii ani una dintre cele mai performante piețe din Europa din punct de vedere al randamentelor obținute de indicii locali. Prin urmare, faptul că suntem în aceste topuri ne scoate în mod pozitiv în evidență, făcând ca din ce în ce mai mulți investitori internaționali să își poată pună problema cum pot investi în România și în ce acțiuni să învestească aici”, completează reprezentantul Investimental.
Cu toate acestea, expertul a atras atenția asupra unei bariere critice pe care România trebuie să o depășească pentru a securiza aceste miliarde globale: lichiditatea zilnică. Aldea a evidențiat acest obstacol tehnic, arătând totodată de ce structura actuală a BVB este protejată de o plasă de siguranță autohtonă.
„Cu cât piața este mai mare ca dimensiune, mai lichidă, cu atât ea este mai vizibilă pentru investitorii globali, pentru că un criteriu de acces sau o barieră de acces este lichiditatea pieței. Dacă ești un fond care administrezi zeci de miliarde, o piață care nu-ți oferă lichiditate de mai mult de câteva milioane de euro pe zi nu e o piață foarte interesantă, chiar dacă ea are potențial de creștere, pentru că nu poți să cumperi cât vrei sau în ritmul dorit și ulteriori nu poți ieși atât de ușor (…). Însă precizez că un rol esențial în creșterea pieței noastre în ultimul an și jumătate, inclusiv din punct de vedere al lichidității, l-au avut investitorii locali. Și merită precizat faptul că piața românească de capital beneficiază la acest moment de o cerere internă foarte puternică care provine, pe de o parte, de la fondurile de pensii Pilonul II, beneficiare lună de lună ale unor intrări consistente de bani, iar pe de altă parte, de la investitorii noi de retail, care reprezintă în momentul de față o forță de susținere puternică și din ce în ce mai importantă. Deci, ca o concluzie, piața noastră nu depinde în mod deosebit doar de o anumită categorie de investitori, ci este susținută de un mix între investitori instituționali locali, de retail locali și străini, având o bază internă foarte solidă și o poziționare foarte bună și în perspectivă”, mai spune Gabriel Aldea.
„Fratele mai mic” de peste Prut: Parteneriatul dintre BVB și Bursa de la Chișinău
Nu în ultimul rând, Gabriel Aldea a abordat și subiectul relativ nou și de un interes strategic major pe care îl reprezintă extinderea ecosistemului bursier românesc dincolo de Prut. Astfel, Bursa de Valori București s-a implicat direct în relansarea pieței de capital din Republica Moldova, deținând o participație de 26,67% în acționariatul bursei de la Chișinău, alături de instituții de stat moldovenești și bănci comerciale locale.
Evaluând acest proiect transfrontalier, Gabriel Aldea a evidențiat sprijinul masiv pe care România îl oferă la nivel tehnologic.
„E un proiect important pentru Republica Moldova din punctul meu de vedere și dar și pentru Bursa de Valori București, ea fiind implicată nu doar ca acționar, dar și logistic, ajutând la construirea infrastructurii de tranzacționare, probabil similară sistemelor de la București. Ca urmare, contribuția BVB este unamajoră,oferind un know-how foarte prețios în ceea ce privește construcția sistemelor de tranzacționare dar și o viziune asupra ecosistemului pieței de capital din Republica Moldova.”, a explicat acesta.
Cu toate acestea, specialistul arată și faptul că, dincolo de suportul tehnic ce ar putea fi pus la dispoziție de la București, dezvoltarea efectivă a pieței din Chișinău necesită timp și parcurgerea unor etape organice. „Acesta este un prim pas. Pasul doi este să ai toți stakeholderii acolo. Adică să ai emitenți, pentru că o piață fără produse nu poate să existe. Mergi la piață și dacă nu e nimeni care să îți pună pe tarabă produse, până la urmă piața respectivă se închide. Deci ai nevoie de produse, de emitenți, ai nevoie de brokeri și ai nevoie de investitori. Toate elementele astea sunt la început în Republica Moldova, din câte înțeleg, e o bursă care este la început, într-un stadiu incipient. Poate să fie o situație similară cu cea care a fost acum mulți ani când s-a redeschis bursa în România, după Revoluție. Probabil va fi nevoie de mulți ani pentru a se dezvolta, dar sunt convins că vor găsi soluțiile cele mai bune și vor putea arde mai multe etape având susținerea BVB. În ceea ce privește investitorii, nu cred că va fi o problemă în a-i atrage dacă ai dezvoltată infrastructura necesară, un cadru de reglemantare modern și transparent și dacă reușești să aduci în piață emitenți solizi și cu reputație bună. Asta deoarece sunt mulți plecați din Republica Moldova, care trăiesc în diaspora, inclusiv în România, și care ar fi dornici să își plaseze o parte din economii în țara natală, în companii de viitor din Republica Moldova”, concluzionează Gabriel Aldea.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
