Pentru Răzvan Gabriel Popa, Boiler reprezintă experiența trăită în jurul unui produs de calitate, puterea comunității și fructificarea oportunităților.
Era director executiv Alusystem, parte a grupului Bog’Art, unul dintre cei mai mari antreprenori din România specializați în proiectarea și execuția fațadelor, coordona 250 de oameni și lucra pentru scăderea egoului. Auzeam pentru prima dată despre această formă de terapie și, urmărind evoluția în timp a lui Răzvan Popa, am înțeles eficiența ei.
Pe lângă poziția deținută în cadrul Alusystem, Răzvan Popa este și coproprietar al rețelei de cafenele Boiler. „Îmi încep ziua cu o cafea, într‑una dintre locațiile Boiler, dar, în primul rând, duc fetița la grădiniță la ora opt. Nu înainte de a face două cafele, în fiecare dimineață, soției – două latte. La 8.30-9.15 îmi beau cafeaua în una dintre locații. Și nu e nimic mai minunat decât să observ lucrurile, fără să mă implic. Stau deoparte, îi las să își facă rutina și observ”, povestește Răzvan Popa.
Povestea Boiler a început în pandemie, când multiplele restricții închideau afacerile din domeniul HoReCa. „Pandemia a schimbat stereotipuri de consum și a schimbat consumatorii din toate punctele de vedere, acum trăim HoReCa 2.0. Oamenii au stat acasă, au căutat pe Google, au gătit și au realizat ce însemnă materia primă de calitate. S-au cultivat, și-au elevat așteptările”, spune Răzvan Popa.
Primul Boiler, de la Piața Muncii, a fost amenajat cu un mic spațiu la interior și un spațiu deschis, cu toate locurile dispuse la o masă mare, din oglindă, așezată afară. „Oamenii aveau nevoie să iasă din casă, aveau nevoie de comunitate, și au găsit la Boiler cafea de specialitate și un mediu prietenos”, povestește Răzvan Popa.
Când s-a implicat, inițial ca business angel, afacerea avea aproape patru ani. Fondatorul Boiler Coffee Shop, Paul Ungureanu, este barista de mai bine de 15 ani, campion național la latte art, fondatorul primei școli de cafea din București, trainer și consultant în deschiderea a numeroase coffee shopuri pe plan local. În 2016, Paul deschidea Boiler Coffee Shop la Piața Romană, într-un spatiu de 25 de metri pătrați. În timp, i s-a alăturat Radu Solo, barista și consultant în domeniul speciality coffee, apoi echipa a fost completată de Răzvan Gabriel Popa, business angel și responsabil de strategia financiară.
Răzvan Popa și-a dezvoltat abilitățile de antreprenor timp de 17 ani, în cadrul grupului Bog’Art. „Bog’Art este cel mai mare antreprenor cu capital 100% românesc, a trecut prin toate crizele, din anii ’90 până astăzi și prin multe transformări, majoritatea fiind pe parte educațională. Grupul a investit în oameni și în cultura proprie. Corporațiile de antreprenoriat cu capital străin veneau cu management și cu o cultură vestică, iar Bog’Art a trebuit să își creeze propria cultură și să investească în managementul oamenilor, pentru a putea lupta cu marile corporații. Iar când vorbim de lupta cu marii jucători de pe piață, vorbim de giganți, precum Strabag, Astaldi sau Porr și nu poți lupta cu ei decât dacă ai nivelul lor de educație. Iar eu am beneficiat de această educație”, spune Răzvan Popa, care și-a consolidat cunoștințele de antreprenoriat prin absolvirea programului de Executive MBA la Viena University.
La început, Răzvan Popa a îmbinat plăcerea pentru construcții cu cea pentru presă, fiind student, în același timp, la SNSPA – Facultatea Comunicare și Relații Publice și la Facultatea de Construcții. În timpul facultății a experimentat work & travel în USA și a lucrat ca barman la Six Flags Great America, unde a învățat despre „smile & wave”, atitudine foarte apreciată în HoReCa de astăzi. „Acolo, când întâlneai oaspeți, trebuia să le zâmbești și să le faci cu mâna – smile & wave. După o vară, eram smile & wave. M-am întors în România, am urcat în metrou și zâmbeam entuziast, salutam cu un zâmbet cald necunoscuții. Dar oamenii nu erau pregătiți pentru mine. Era anul 2007, când, dacă zâmbeai în autobuz sau în tramvai, oamenii te credeau nebun. Astăzi, lucrurile s-au schimbat”, povestește Răzvan Popa.
În general, cafenelele creează o stare de bine, de relaxare, dar fiecare vrea să se diferențieze. Când l-am întrebat pe Răzvan Popa ce îi diferențiază de celelalte cafenele, mi-a dat exemplul lui Simon Sinek, unul dintre autorii săi preferați, și mi-a spus că este vorba despre – Why?, prin care autorul face referire la Apple. „Când faci un business, trebuie să ai acel why foarte bine definit. De ce îl fac? Și Boiler cred că știe foarte bine de ce face ceea ce face. Noi nu am plecat în businessul ăsta să facem bani, să deschidem șapte sau opt locații și am venit mult timp cu bani de acasă. Why-ul nostru este mult mai simplu. Facem ceea ce ne place, livrăm un produs de calitate și o experiență oamenilor. Toată lumea a înțeles că la Boiler nu mai este vorba despre un produs, ci despre experiența pe care ți-o dă acel produs și experiența pe care o ai tu când consumi acel produs”, spune Răzvan Popa.
În spatele cafelei este multă știință – temperatură, grad de râșnire, cât lapte, câtă cafea, cât timp extragi – e o întreagă poveste! „Pe scurt, este matematică, un aparat foarte scump care o produce și knowledge. Toate cafenelele pot da o cafea de calitate, dar experiența trăită este diferită. Iar acesta este factorul diferențiator. Tocmai de aceea, Boiler și-a completat meniul chiar de la început cu produse gastronomice. Pentru că în 2024, față de acum 10 ani, oamenii prețuiesc timpul total diferit, iar mâncarea și cafeaua trebuie să fie în proximitate”, explică Răzvan Popa. Pare greu să creezi într-un singur spațiu și mâncare, și cafea de calitate. „Eu sunt doar smile & wave în afacerea asta. Paul este despre cafea, Radu și chef Mari Gorschi sunt despre mâncare, iar eu i-am pus împreună, zâmbesc și schimb vibe-ul locului”, mai spune el.
Afacerea Boiler a crescut organic. Inițial, Răzvan Popa nu a putut concepe că Boiler va ajunge ceea ce este astăzi. O afacere cu opt locații, care se dezvoltă rapid și care a încheiat 2023 cu o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro.
Afacerea are un investitor privat pentru una dintre locații și parteneriate strategice pentru alte locații. Pentru finanțare, cei trei antreprenori au contractat un credit IMM, prin Banca Transilvania. Faptul că reușiseră să facă o cifră de afaceri de 300.000 de euro, respectiv 600.000 de euro, în anii 2020, 2021 – ani în care HoReCa a avut cel mai mult de suferit din cauza pandemiei de Covid, i-a surprins pe bancheri, mai ales când au aflat că localul vindea cafea to go și nu avea locuri în interior.
Masa din oglindă din fața cafenelei are povestea ei. Proiectul a fost înscris la concursul Romanian Design Week. „În noaptea dinaintea concursului, masa era unde este și acum, pe stradă, în fața Boiler. M-am gândit că cineva poate să o spargă, așa că am angajat o persoană să o păzească în prima noapte înainte de lansare. De trei ani, acea masă e acolo, fără să se fi întâmplat ceva cu ea”, povestește Răzvan Popa.
După cafeneaua de la Piața Muncii au urmat cafenele la ZOO și pe Calea Victoriei. Pe Calea Victoriei au ajuns din dorința de a avea o prăjitorie sau de a fi alături de acest proces. Este o dorință ascunsă a unui barista de a controla întregul proces de servire. „Dar nu este un lucru simplu. Ai nevoie de knowledge, pe care poți să îl cumperi. Mai ai nevoie de spațiu, de desfacere – pe care o avem și de un prăjitor, care este cât două-trei espressoare. Dar resursa umană este foarte importantă, pentru că știința prăjirii cafelei este importantă”, mai spune Răzvan Popa.
Și așa l-a cunoscut pe Adrian Simion de la Guido, a doua cea mai mare prăjitorie din România. „Adrian prăjea pentru noi cafea. La el ne-a atras seriozitatea și pasiunea pentru produs, faptul că nimic nu era întâmplător în selecția cafelelor și a modului de prăjire”, rememorează el.
Adrian Simion era partener și într-un coffe shop, Fellow One, de care nu mai avea timp să se ocupe. Răzvan i-a propus un parteneriat – 70% Boiler, 30% Guido, și astăzi, la parterul unei clădiri istorice, pe Calea Victoriei, găsim Boiler X Guido. „Era perioada Balenciaga X GUCCI, Adidas X GUCCI. Brandurile aveau nevoie de comunități împreună. Iar dacă ai aceleași valori, aceleași principii, de ce să nu lucrezi împreună? Iubesc spațiul acela. Mă văd acolo, la bătrânețe, citind”, spune Răzvan Popa.
La Boiler pe Calea Victoriei și la MUSE meniul este conceput de chef Mari Gorschi. „Îmi doream un spațiu cu mâncare pe colț, care este chiar pe Calea Victoriei, ceea ce e minunat. A fost inspirat de filmele italiene, în care vezi astfel de localuri în care te întâlnești cu familia sau cu prietenii ca să mănânci. Rețeta de succes a businessului nostru, pe care o mai au și alte restaurante din HoReCa, este că ownerii nu le-au făcut ca pe surse de venit. În top 5 restaurante din București, vei găsi ownerii care au făcut bani din alte industrii decât HoReCa. Când faci lucrurile cu pasiune, fără presiunea că mâine nu ai banii de facturi și lași ca totul să vină natural, așa se întâmplă. Nu ai cum să ai mâncare și ambianță bună și să nu vină lumea. Este exclus”, mai spune Răzvan Popa.
Având volume și puterea de negociere cu furnizorii este mai mare. Când ai scalabilitate și ajungi să crești, atunci vine și profitabilitatea, după cum explică el. „Pentru a menține nivelul de calitate la prețurile pieței, noi avem un food cost mare – 42-43% – costul materiei prime. Cu ani în urmă, în HoReCa se spunea că este totul x 3, ceea ce înseamnă 33% food cost. Cu 42% este o pierdere de 9% din profit. Într-un astfel de business, ownerul trebuie să mențină mereu echilibrul între calitate și prețuri și să țină cont că oamenii trăiesc într-o economie dificilă, în care prețurile cresc constant. Este cel mai simplu să crești prețurile, ceea ce se traduce în incapacitatea de a furniza un business corect”, este opinia lui Răzvan Popa, care explică că în astfel de situații soluția este eficientizarea, eliminarea risipei.
Punctul de pornire în sustenabilitea afacerii este alegerea furnizorilor. „Legumele le cumpărăm de la «Bogdan», un corporatist care, în pandemie, a plecat cu familia în zona rurală, au construit solare și ne furnizează materia primă. Produsele lipsă, în anumite perioade ale anului, le completează din piața de legume. Dar el pentru mine este un curator de legume. Noi nu avem timp să mergem să alegem legume și ne bazăm pe el. Să curatoriezi înseamnă că ai studiat și ai ales pentru a satisface nevoile oaspeților”, explică Răzvan.
La fel face și cu untul, alege unul dintre cele mai performante unturi folosite în industria de panificație. „Dacă vei căuta valorile oamenilor din Franța care au creat acest unt, vezi că ele se regăsesc în valorile businessului tău. Asta este sustenabilitate: avem grijă la ceea ce consumăm și susținem businessuri care ar trebui să meargă mai departe”, spune antreprenorul.
Sustenabilitatea se regăsește și în paharele folosite, care sunt realizate din hârtie reciclată, compostabilă care nu influențează gustul cafelei, prețul unui pahar fiind mare raportat la costul produsului finit. Pentru el, sustenabilitatea se regăsește sub diverse forme. Faptul că în tot orașul sunt multe cafenele de specialitate înseamnă sustenabilitate, pentru că nu este nevoie de un drum lung pentru o cafea bună. Consumul de energie a fost redus semnificativ prin folosirea ledurilor, iar colectarea deșeurilor în HoReCa a fost mult îmbunătățită prin legislație.
Noile impuneri fiscale sunt resimțite mai ales în cafenele. „Cred că statului îi e greu și când îți e greu uiți să ai grijă de lucrurile importante, din păcate. Industria a fost afectată de TVA-ul de 19% la cafea, care este ilogic. Eu îmi doresc să avem de unde plăti taxe. Înseamnă că suntem profitabili. Prima datorie a antreprenorului este să facă bani, apoi statul trebuie să îl încurajeze să facă și mai mulți bani și să nu îl omoare dar asta e partea a doua a problemei. Hai să ne facem noi prima parte, să facem lucrurile să meargă și apoi se întâmplă și celelalte”, mai spune el.
Prin redenumirea locațiilor – Boiler The Muse, Boiler The Square –, cei trei antreprenori vor să schimbe percepția de coffee shop și să introducă idea de Taste Experience, un concept nou în care gusturile se întrepătrund. Clădirea în care se află Boiler The Muse este recepția unui office building boutique, în care angajații companiilor ce își au sediul în clădire pot interacționa la barul din lobby transformând zona într-un spațiu public animat și plin de energie. Afacerea se bazează pe parteneriatul realizat cu dezvoltatorul Primavera Development și Agenția de Real Estate Griffes, asociere ce a plecat și aici în baza valorilor celor trei entități.
Pop-up de la Clădirea Metropolis este un coffee shop mobil, construit după ultima tehnologie, care a fost montat de o echipă din Germania.
Cafeneaua Boiler de la Globalworth Square este o investiție de 250.000 de euro și are un design care pune în centru ospitalitatea ca experiență ce aduce oamenii împreună. „Globalwarth este un partener strategic și eu, personal, am crescut în curtea lor în ultimii 12 ani, am construit multe din proprietățile lor. Este un dezvoltator care a creat comunități în jurul lui, s-a gândit cum să facă pentru ca oamenii să nu se simtă la muncă în spațiile construite”, afirmă Răzvan Popa, care constată că dezvoltarea Boiler nu urmează un plan prestabilit, ci s-a creat pe baza oportunităților care au apărut.
„La Square, Boiler a venit ca o facilitate adusă ocupanților clădirii, am creat un spațiu cu un comunity table într-o viitoare piațetă iar locația are la interior 100 mp și o terasă de peste 300 mp”, povestește Răzvan Popa.
2024 este văzut ca un an de consolidare a valorilor și de creștere organică, dar Răzvan crede că vor veni oportunități cărora nu le vor putea spune nu, așa cum au fost Muse și Globalworth. „Cafenele de specialitate au plecat din underground. Ele nu mai pot rămâne în underground. Astăzi sunt spații semnate de arhitecți talentați, care oferă o experiență plăcută, iar designul face parte din experiență”, mai spune antreprenorul.
Cea mai recentă locație a fost deschisă pe strada Primăverii, în fața Casei Ceaușescu, într-un garaj, unde Răzvan Popa nu se gândea că s-ar mai putea întoarce. Dar, din nou, oportunitatea a avut ultimul cuvânt. La parterul Țiriac Tower, clădire premiată la Bienala Națională de Arhitectură, cei trei antreprenori au deschis un pop-up. Așa cum spune Răzvan Popa, în proiectele lui, povestea nu este doar despre cafea, ci și despre arhitectură.
În următorii patru ani, Răzvan Popa previzionează o cifră de afaceri între șapte și nouă milioane de euro, obținută doar de pe plan local, fără a merge la nivel național sau la francizare. „Voi franciza atunci când unul dintre oamenii din Boiler, care a trăit aici și înțelege conceptul, va dori să aibă propriul business. Trebuie să înțelegi că și playlistul de muzică Boiler are o logică și să simți asta. Când ai omul potrivit, nici nu ai nevoie de caiet de francizare”, spune Răzvan Popa.