În țara cu cele mai mici rate de absolvire a studiilor superioare din Europa, rectorul Marilen Gabriel Pirtea propune o schimbare care vine din vest. De la Universitatea de Vest.
Nu ne vom detașa în raport cu alți competitori și parteneri de competiție și nu vom evolua ca societate și mediu de educație superioară atâta vreme cât nivelul de pregătire formală al adulților, în diferite forme de învățământ superior recunoscute, va rămâne atât de scăzut.” Declarația fermă făcută de Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara (UVT), evidențiază atât pericolele, cât și oportunitățile, asemenea ideogramei chineze „Wei Ji”, care simbolizează criza.
Potrivit datelor Eurostat, România este pe ultimul loc în clasamentul statelor europene în ceea ce privește numărul tinerilor absolvenți de învățământ universitar. Mai puțin de un sfert dintre tinerii români cu vârste între 25 și 34 de ani aveau studii superioare, comparativ cu o medie de 43% din populaţia Uniunii Europene. România se regăsește pe acest ultim loc de mulți ani, doar procentul de absolvenți reușind să mai crească în ultima perioadă, rămânând însă departe atât de media europeană, cât mai ales de nevoia de dezvoltare a societății românești.
„România, se vede foarte bine, este la coada acestui clasament. Viitorul educației superioare în România depinde de trei factori strategici: majorarea semnificativă a bugetelor pentru a atrage talente care să urmeze o carieră în învățământ, atât în cel preuniversitar, cât și în cel universitar, extinderea ofertei educaționale în marile centre universitare – la Timișoara, de exemplu, numărul de locuri bugetate ar putea fi dublat – și o mai bună aliniere cu tendințele educaționale europene, pentru ca studenții români să aibă acces la aceleași oportunități ca și cei din universitățile europene”, afirmă Marilen Gabriel Pirtea, care consideră că, în acest fel, prin crearea unor oportunități similare cu cele din universități din străinătate, va fi redusă presiunea ofertei de studii în străinătate și universitățile din România vor deveni tot mai interesante pentru viitorii studenți din România, ca să rămână în țară și să studieze în condiții comparabile cu cele din toată Europa.
Fost decan al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA), fiind la momentul respectiv cel mai tânăr decan din țară, Marilen Gabriel Pirtea a pus de atunci la punct propria strategie prin care oferta UVT pentru studenți să fie comparabilă cu a altor universități europene: a urmărit timp de mulți ani maniera în care se dezvoltă universitățile europene în comunități și orașe de talie similară cu Timișoara. „Am avut ocazia ca în perioada în care am fost cancelar și mai apoi decan al FEAA să urmez mai multe stagii de pregătire în domeniul managementului academic, inclusiv în cadrul unor universități din Europa, și să învăț multe și am putut astfel să găsesc căile de dezvoltare convergente cu tendințele observate în Europa, în care se remarcă programele educaționale cu parcurs academic flexibil, orientate către rezolvarea problemelor și pregătite să cultive abilitățile necesare pentru a răspunde nevoilor pieței muncii actuale și viitoare.”
Astfel, UVT își propune să ofere educație studenților săi și să pregătească absolvenți pentru viitor prin trei direcții principale de acțiune: interdisciplinaritatea, care promovează colaborarea între diverse domenii pentru a rezolva probleme complexe; dezvoltarea competențelor transversale, precum comunicarea, gândirea critică, gândirea reflexivă, spiritul și atitudinea civică; implementarea programelor de învățare practică și antreprenorială, ce stimulează leadershipul și inovația prin incubatoare de afaceri și laboratoare de cercetare.
Toate aceste adaptări și ajustări permanente sunt necesare, potrivit rectorului, deoarece și profilul studenților, și al tinerilor, în general, este într-o permanentă evoluție și schimbare. „Suntem convinși că, deși nu reprezentăm cea mai mare sau cea mai veche universitate din România, totuși avem și un atribut specific al performanței – suntem cea mai dinamică universitate. Prin urmare, și profilul studenților care se îndreaptă spre programele de studii de la UVT este asemănător: tineri și tinere cu un profil dinamic, care caută răspunsuri la întrebările parcursului lor educațional și la ce vor face după absolvirea studiilor”, completează profesorul universitar Marilen Gabriel Pirtea, care constată că studenții din prezent sunt nativi digitali și știu să fie flexibili, dar sunt mai bine orientați în raport cu așteptările angajatorilor. „Cel puțin eu așa îi văd, pentru că am observat, de-a lungul timpului, cât de direct au reacționat ei în situațiile de comunicare pe care universitatea le-a creat, în workshop-urile în care studenții s-au întâlnit cu oportunitățile oferite de angajatori. ”
Schimbările rapide din piața muncii au fost un subiect central în discuțiile dintre liderii de afaceri și redactorii Forbes România.
„Cel mai bun răspuns pentru noi la aceste schimbări se află în procentul ridicat de angajare al absolvenților recenți, trei din patru astfel de absolvenți fiind angajați în domeniul studiilor sau domenii adiacente sau afiliate. Ne-am adaptat permanent programele de studii, într-un dialog continuu între cadrele didactice, studenți și angajatori, și am inovat spre o educație de tip antreprenorial, spre noile tendințe și tehnologii ale viitorului sau spre domenii de vârf foarte solicitate – așa cum sunt cele de securitate cibernetică, inteligență artificială, sănătate și well-being sau game-art.”
În mod tradițional, UVT a acordat prioritate programelor de studii cele mai solicitate, în care an de an era o concurență mare și foarte mare la admitere. „La UVT, toate facultățile și toate programele de studii de licență presupun un test de admitere, cu probe în sine ce necesită prezența candidaților la sediile universității, nu doar ierarhizarea pe bază de rezultate obținute la examenul de bacalaureat. În acest fel, specializările cu cele mai mari cote de înscrieri și rate de concurență la admitere au fost prioritizate, cu resurse majore alocate și procese de modernizare deschise permanent. Este vorba despre programele de studii de Științe aplicate în criminalistică, Psihologie, Media digitală, Informatică, Sport și performanță motrică, Limba și literatura engleză ori cele de Design, Resurse Umane, Informatică economică, Biologie și Marketing fiind printre cele mai solicitate”, afirmă rectorul universității, care include acum 11 facultăți cu peste 180 de programe de studii și peste 15.000 de studenți, fiind cea mai mare universitate din Timișoara și singura universitate din Timișoara în primele 10 din România din perspectiva numărului de studenți.
Care sunt însă măsurile care ar trebui implementate pentru a îmbunătăți calitatea nivelului general al educației universitare în România? Răspunsul rectorului Marilen Gabriel Pirtea vine la fel de repede și punctual.
„Cel mai bun răspuns pentru noi la aceste schimbări se află în procentul ridicat de angajare al absolvenților recenți, trei din patru astfel de absolvenți fiind angajați în domeniul studiilor sau domenii adiacente sau afiliate.” Marilen Gabriel Pirtea rector Universitatea de Vest din Timişoara
„Sunt absolut necesare mai multe măsuri simple: aducerea parteneriatului cu mediul de afaceri foarte aproape de programele de studii, prin integrarea profesioniștilor din economie în procesul de învățământ, dezvoltarea centrelor de transfer tehnologic – așa cum la UVT a început să se dezvolte prin Institutul de Cercetări Avansate de Mediu (ICAM) –, dar și creșterea unor specializări inteligente în economia locală, spre care trebuie să se îndrepte noile programe de studii ale universităților”, adaugă profesorul care menționa, încă din urmă cu un deceniu, cu ocazia unui interviu pentru Forbes România, cum formația sa de economist l-a ajutat în corelarea programei studenților cu piața muncii, dar și în managementul instituției cu instrumente specifice unei companii: la Universitatea de Vest, fiecare program de studiu era coordonat de un board din care făceau parte cadre didactice, studenţi şi reprezentanţi ai angajatorilor.
„Au trecut 10 ani de permanente căutări, cu acțiuni de racordare a vieții din universitatea noastră la mediul universitar din Spațiul European al Educației și Cercetării. Practic, am traversat decada celor mai intense procese de modernizare academică, la UVT, în ultimii 10 ani”, spune Marilen Gabriel Pirtea, care constată că, față de momentul din urmă cu 10 ani, UVT se află într-o creștere accelerată la nivel național și internațional.
„Suntem pe o poziție avansată în plan internațional prin apartenența noastră la Alianța universitară europeană «UNITA – Universitas Montium», care se află în cel de-al patrulea an de activitate. Alianța europeană UNITA este formată din șase universități fondatoare partenere (din Portugalia, Spania, Franța și Italia), alături de care s-au aliniat și alte patru universităţi membre partenere și două universități partenere asociate. (…) Pe baza experienței de muncă în rețeaua UNITA, am considerat oportun să grupăm în mod asociativ interesele tuturor universităților românești care au aderat la rețele universitare europene și am propus formarea asociației «RO European Universities», care reprezintă interesele a peste 70% din studenții români, aparținând acestor comunități universitare afiliate european.”
La nivel educațional, demersurile UVT au fost confirmate prin plasarea instituției la nivelul primelor 10 universități ale României, cu cea mai bună plasare dintre universitățile timișorene în cadrul Metarankingului universitar în toată perioada de existență a acestuia.
În plus, Universitatea de Vest din Timișoara are, potrivit rectorului său, sute de parteneriate active, consolidate cu companii și organizații puternice din Regiunea de Vest, dar și din țară și din străinătate.
„Din anul 2021 este constituit «Grupul Partenerilor Strategici – GPS UVT», structură consultativă independentă care reunește personalități consacrate din mediul antreprenorial românesc, dar și din sectorul managementului corporativ din companiile internaționale prezente în economia locală, unul dintre aceștia fiind și Alumni UVT. Încă de la constituirea acestui grup de gândire strategică s-au conturat principalele priorități ale Universității de Vest din Timișoara pentru 2030: co-crearea și co-design-ul programelor de studiu, proiectele de interes regional, inovația și transferul tehnologic, antreprenoriat – after start-up, cultură și industrii creative”, mai spune profesorul Marilen Gabriel Pirtea. El menționează că parteneriatele cu companiile cu prezență națională sau locală precum BCR, Nokia, Flex, Eviden, Linde Gaz România, Unicredit Bank, Atos, BRD Groupe Société Générale, Bosch Service Solutions, Continental Automotive, ZF, Iulius Group, Forvia, Eta 2U, CTP, Medici’s sau Decathlon creează premisele necesare inițierii și dezvoltării unor programe de studii în domeniile de specializare inteligentă și inovative, dar și posibilitatea dezvoltării infrastructurii educaționale prin crearea și dotarea de către mediul de business a unor laboratoare și centre de testare moderne, amenajarea unor spații de co-work și co-design destinate studenților și organizarea unor stagii de practică/internship relevante pentru studenți.
În 2023, anul în care Timișoara a deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii, Universitatea de Vest din Timișoara s-a remarcat și prin facilitarea unor evenimente culturale deschise comunității, pornind de la motto-urile: „Minds with attitude” și „La UVT, Cultura este Capitală”. Au fost invitați și prezenți în cadrul UVT cinci laureați ai Premiului Nobel, o premieră pentru o universitate din România: Orhan Pamuk (Premiul Nobel pentru Literatură în 2006), Jean-Marie Lehn (Chimie, 1987), Jean-Pierre Sauvage (Chimie, 2016), Nadia Murad (Pace, 2018) și Eric Maskin (laureat al Premiului Nobel pentru Economie, 2007), recunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul așa-numitei „reverse game theory”, care are în vedere alinierea stimulentelor individuale cu obiectivele grupului. Mai exact, pornind de la un scop economic sau social, proiectarea mecanismului determină dacă este posibil să se construiască o instituție (sau un mecanism) care să atingă acel obiectiv.
Într-un interviu în exclusivitate pentru Forbes România, profesorul Eric Maskin insista asupra învățării din greșelile trecutului și ne amintea de vulnerabilitatea în fața crizelor repetitive.
„Istoria ne-a arătat că aceste crize se repetă și mă tem că nu învățăm întotdeauna atât de bine pe cât ar trebui din crizele anterioare. Da, reacționăm corespunzător la ele pentru o vreme. Punem în aplicare reglementări. Dar dacă lucrurile continuă suficient de mult timp fără o criză, atunci simțim acest impuls de a relaxa reglementările, ceea ce face ca următoarea criză să fie și mai mare.” Și cine ar putea găsi cele mai bune soluții pentru a preveni/anticipa crize de mari dimensiuni decât tinerii și studenții care au acces la educație de calitate?