Presiunea privind Pactul Verde European continuă anul acesta, însă România se confruntă cu cele mai mari provocări de până acum.
Anul 2022 ar putea aduce revizuirea legii offshore, care blochează în prezent demararea unor proiecte energetice importante în Marea Neagră. Autoritățile au anunțat că legea urmează să fie revizuită în prima jumătate a acestui an, după mai multe amânări. Aprobarea amendamentelor legii offshore este esențială pentru extragerea gazelor din blocul Neptun Deep, idee întărită și de directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere: „Dacă legea nu va fi modificată până la sfârşitul anului, acest lucru va întârzia decizia finală de investiții pentru anul 2023”.
Proiectul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră este deținut de OMV Petrom şi ExxonMobil în proporții egale. În luna decembrie, însă, acționarii Romgaz au aprobat tranzacția în valoare de 1 miliard de euro pentru preluarea participației de la ExxonMobil. Compania de stat românească a aprobat de asemenea contractarea unui împrumut de 325 de milioane de euro pentru a acoperi o parte din suma de achiziție, iar prin raportul din octombrie, Romgaz a estimat că tranzacţia va fi finalizată în primul trimestru din anul 2022.
„Decizia de investiții ne dorim să fie luată de ambii investitori, Romgaz şi OMV Petrom, în aşa fel încât în 2026 să avem primele gaze din Marea Neagră, din acel perimetru, intrate în sistemul naţional de transport”, arăta ministrul Energiei, Virgil Popescu. Investiţia necesară pentru acest proiect este de 4 miliarde de euro. Producția ar urma astfel să înceapă în 2026-2027, însă fără modificarea legii offshore gazul va rămâne blocat.
Anul viitor, România va avea în plus gaze care vor intra în reţea din perimetrul de la Midia, exploatat de Black Sea Oil & Gas în Marea Neagră, au mai anunțat autoritățile în luna ianuarie. Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia din portofoliul BSOG constă în săparea a cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana) şi un ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina. Transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, la nouă staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa, este asigurat de o conductă submarină de 126 km. Capacitatea de producţie estimată la 1 miliard de metri cubi de gaze pe an este echivalentul a circa 10% din consumul de gaze al României. Engie deține deja un contract de vânzare a gazului pe 10 ani. În total, Black Sea Oil & Gas a derulat investiții de 600 de milioane de dolari în perimetrul Midia din Marea Neagră.
Rezervele din perimetrul Neptun Deep sunt estimate la 42-84 miliarde de metri cubi, iar cele din exploatarea Black Sea Oil & Gas la circa 20-30 miliarde de metri cubi.
O tranzacție istorică?
La finalul anului trecut, au apărut informații privind o eventuală vânzare a celei mai mari rafinării din România, Petromidia. Chimcomplex, controlată indirect de omul de afaceri Ștefan Vuza, a anunțat la finalul anului trecut strategia de dezvoltare a companiei. Printre obiective se regăsesc finalizarea unor studii preliminare şi dezvoltarea unor parteneriate şi a achiziţiei Rompetrol. KazMunayGas este acționar al Grupului KMG Internațional, care deţine direct și indirect 54,63% din acţiunile Rompetrol Rafinare, în timp ce Statul Român prin Ministerul Energiei deţine un pachet de 44,69%. KMG Internațional deține și circa 73% din acțiunile Rompetrol Well Services. Chimcomplex a anunțat că urmărește să depună o ofertă la începutul anului 2022. Cu ocazia debutului companiei pe Piața Reglementată a Bursei, după transferul de pe piața AeRO, Ștefan Vuza a declarat că grupul pe care îl conduce se află în discuții cu Rompetrol. „Suntem în negocieri cu Rompetrol. Petromidia este doar o rafinărie. Însă acordul de confidenţialitate ne impune puțină disciplină în livrarea informaţiilor”, a declarat atunci Vuza.
Pe lista celor interesați de Petromidia se află și polonezii de la PKN Orlen. În ultimele luni, au apărut mai multe informații legate de un potențial interes al companiei poloneze în România, de Petrom sau chiar de Petromidia. Din informațiile disponibile pe piață, Rompetrol discută cu mai multe companii, inclusiv PKN Orlen, pentru proiecte punctuale, și nu pentru vânzare.
PNRR și modernizare
Anul acesta, Comisia Europeană a aprobat planurile României de a acorda Complexului Energetic Oltenia un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde de euro (13,15 miliarde de lei). Sprijinul financiar îi permite societății de energie electrică să-și finanțeze planul de restructurare și să își restabilească viabilitatea pe termen lung. Unda verde a executivului european vine la aproape un an de la momentul în care Comisia a deschis o investigație pentru a evalua dacă planul de restructurare este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. Astfel, în 2022, România va trece printr-un test al încrederii.
Statul român trebuie să dovedească anul acesta dacă poate să întreprindă reformele la care s-a angajat pentru a primi fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prin PNRR, România ar putea atrage 1,6 miliarde de euro pentru sectorul energetic, în timp ce în Fondul de Modernizare sunt disponibile 15 miliarde de euro, în funcție de cotația viitoare a certificatelor CO2. Statul român trebuie astfel să lanseze mai multe proiecte, pe care le așteptăm cu sufletul la gură în 2022. Potrivit Ministrului Energiei, în luna martie România ar putea lansa un apel pentru RES (Renewable Energy Sources) și pentru producția de Hidrogen – achiziție de electrolizoare.
„Există fonduri și am încredere că anul acesta și anii următori vom începe să investim cele peste 16 miliarde de euro pentru viitorul energiei și asigurarea securității energetice a României”, a declarat ministrul Virgil Popescu.