FacebookTwitterLinkedIn

Depusă în Parlament de către platforma civică „Împreună pentru Centura Verde”, propunerea legislativă referitoare la protejarea pădurilor din jurul capitalei a fost adoptată de către Senatul României cu unanimitate de voturi. Din cei 106 de senatori prezenți, 105 au votat pentru, doar o singură persoană alegând să nu voteze propunerea al cărei obiectiv este protejarea pădurilor din jurul Bucureștiului.

„Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani”. Nu este un slogan de marketing, ci concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Dar acest lucru ar fi posibil dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. Bucureștiul este de ani de zile în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. De asemenea, în ceea ce privește spațiul verde pe cap de locuitor, „Micul Paris” se află pe ultimul loc din UE, cu aproximativ 7-9, față de un standard de 26 de metri pătrați cât ar fi normal, potrivit legii.

Pădurile din jurul orașului – care îndeplinesc un rol aparte în jurul marilor aglomerări urbane (prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, diminuarea zgomotului sau reducerea extremelor termice) sunt decimate în mod sistematic, astfel încât județul Ilfov a ajuns să dețină o suprafață împădurită de numai 16%, adică o „zonă cu deficit de vegetație forestieră”, conform Codului Silvic. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581.287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Iar aceste cifre reprezintă doar tăierile legale.

În contextul poluării dramatice din capitală și al tăierilor de păduri din apropierea capitalei, zeci de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice adunate sub umbrela platformei „Împreună pentru Centura Verde”, au transmis către Parlament, pe 12 aprilie 2023, propunerea legislativă ce presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului. Proiectul constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov.

Centura Verde București-Ilfov are nevoie de susținători asumați care să o transforme în realitate. Iar asta a presupus și încă presupune “deschiderea ochilor” tuturor factorilor de decizie relevanți, actuali sau potențiali, indiferent de partidul din care ei fac parte și înțelegerea lor profundă asupra faptului că trebuie să își dea mâna pentru aer curat și viitor. Astăzi, în Senat, a fost unanimitate. Toate partidele au votat pentru. Mă înclin și le sunt recunoscător tuturor. Locuitorii din București și Ilfov așteaptă acum votul pozitiv și de la Camera Deputaților,” a declarat Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, fondatorul entității inițiatoare a proiectului. Fundația care-i poartă numele a fost creată să manifeste în plan concret viziunea fondatorului său conform căreia ”Universul înseamnă abundență, generozitate și altruism”, prin desfășurarea de proiecte în domeniul mediului, al educației, al sportului, artelor și în zona socială.

Alex Găvan și #Centura Verde, fără oxigen suplimentar pe vârful Gashebrum 2-8035m, Himalaya.

Întocmită cu implicarea mai multor reprezentanți ai Senatului și Camerei Deputaților, foști și actuali miniștri, precum și membri ai principalelor partide politice, propunerea legislativă urmează să fie prezentată la Camera Deputaților, forul decizional. Promulgarea legii va constitui și punctul de plecare al unui proiect pentru crearea de centuri verzi și în restul țării.

Pădurile periurbane ne aduc tuturor beneficii uriașe. Această lege va permite conservarea lor, accesul publicului pentru a beneficia de serviciile lor multiple și intervenția pentru reconstrucție ecologică, unde și când este cazul. Inițiativa Centurii Verzi are astfel și rolul de a-i aduce împreună pe toți actorii din societate, de la societatea civilă la mediul politico-administrativ, de la mediul academic și de cercetare, la cel de business,” – a spus Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, co-inițiator al platformei „Împreună pentru Centura Verde”, alături de Alex Găvan.

Printr-o petiție online, care a strâns deja peste 7000 de semnături, platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” invită cetățenii să se alăture inițiativei, solicitând totodată implicarea politicienilor și autorităților.


Partenerii platformei: WWF, Greenpeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București.


Ambasadorii platformei: Alex Dima, Andreea Marin, Mircea Cărtărescu, Elisabeta Lipă, Charley Ottley, Melania Medeleanu, Oana Pellea, Ioana Nicolaie, Horia Tecău, Eugenia Vodă, Cristian Mungiu, Gabriela Szabo, Alexandru Tomescu, Carmen Uscatu, Florin Negruțiu, Raluca Negulescu-Balaci, Lucian Mândruță, Oana Ghiocel, Cristian Lascu, Alina Kasprovski, Alexandru Stermin, Anamaria Hâncu, Dan Ștefan, Orieta Hulea, Raluca Michailov, Ciprian Stănescu, Oana Neneciu, Vlad Craioveanu, Laura Bouriaud, Andreas Beckmann, Dan Dinu, Valentin Sălăgeanu, Iain Trewby, Ciprian Teleman, Teodor Frolu, Daniel Sărdan, Tibi Ușeriu, Floriana Jucan, Magor Csibi, Liana Buzea, Gabriel Păun, Adelin Petrișor, Mihaela Miroiu, Francisc Doboș, Florentina Fântânaru, Roman Tolici, Francois Bloch, Flavia Popa, Ana-Maria Brânză, Radu Afrim, Paula Herlo, Mihai Morar, Alex Nedea, Adrian Măniuțiu, Loredana-Mihaela Năbar, Alexandru Lăpușan, David Flusberg, Adelina Dabu, Valer Hancaș, Valeria Răcilă Van Groningen, Ana Bulgăr Murray, Marta Ușurelu.