FacebookTwitterLinkedIn

Proiectul de ordonanţă de urgenţă care vizează modificarea Codului fiscal este parcurs în primă lectură în şedinţa de Guvern de miercuri. Acest document a fost publicat în noaptea de luni, 4 iulie, de către Ministerul Finanţelor.

“Avem nevoie de decizii coordonate şi discutate la nivelul instituţiei guvernamentale şi avem nevoie ca soluţiile să poată fi acceptate şi implementate în conformitate cu realitatea pe care o trăim. Sunt măsuri care vizează atât stabilitatea economică, cât şi protejarea locurilor de muncă şi, desigur, angajamentul nostru pentru a asigura predictibilitate mediului de afaceri şi dezvoltării economice într-un cadru fiscal cât se poate de bine agregat la nevoile şi la situaţia curentă”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă la începutul şedinţei Guvernului, citat de Agerpres.

Proiectul prevede, printre altele, creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, scăderea pragului veniturilor până la care o companie este considerată microîntreprindere, creşterea la 9% a TVA pentru alimentele și băuturile care conţin adaos de zahăr, majorarea accizei de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete sau eliminarea unor facilități fiscale pentru sectoarele de construcții și agricultură.

Ministrului Finanţelor, Adrian Câciu, a firmat că se urmăreşte protejarea salariaţilor cu venituri de până la 4.500 de lei, astfel că autoritățile propun o serie de deduceri pentru salariaţii care au întreţinere alte persoane, dar mai ales pentru salariaţii tineri, de până la 26 de ani, care vor beneficia de o deducere de 15% din impozit.

“Acest proiect prevede o serie de ajustări ale Codului fiscal care sunt în concordanţă cu angajamentele asumate de România în PNRR, în Programul de guvernare şi în ceea ce înseamnă statutul de membru NATO, în sensul asigurării resurselor necesare înzestrării Armatei Române şi îmbunătăţirea securităţii naţionale în contextul războiului din Ucraina”, a spus Câciu.

El a explicat că, în contrapondere, sunt prevăzute o serie “ajustări” pe partea de companii, de “eliminări ale unor facilităţi”, solicitate inclusiv de către Comisia Europeană.

“În contrapondere, avem o serie de ajustări pe partea de capital şi pe partea de companii, care, în fapt, nu reprezintă altceva decât eliminarea unor facilităţi, reconversia sau restructurarea unor facilităţi acordate în anumite zone, facilităţi care şi-au atins deja elementul de potenţial în anii care au trecut, iar în acest moment sunt solicitate a fi eliminate şi de către Comisia Europeană, dar chiar şi de către foarte mare parte a mediului de afaceri”, a adăugat Câciu.