Datele cu privire la deficitul de personal medical din sistemul de sănătate din România sunt alarmante. Potrivit Prof. Univ. Dr. Viorel Rotilă, director al Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială “Solidaritatea”, în țara noastră există un deficit de 51.260 de angajați în sectorul medical.
„Observ o tendință de ușoară creștere în ultima decadă a numărului total de angajați în sistemul public, dar cea mai mare parte a creșterii este dată de către numărul tot mai mare de medici rezidenți. În egală măsură, avem o creștere de peste 10% a medicilor din sistemul public, dar nu există o creștere mai mare după anul 2018 (an în care salariile medicilor și asistenților au fost majorate) față de perioada de dinainte. Acest lucru sugerează că nu avem o migrare dinspre zona privată spre zona publică”, a declarat Prof. Univ. Dr. Viorel Rotilă, în cadrul emisiunii reINVENTarea României.
Deși poate părea intuitiv, în prezent, numărul de pacienți care ajung în sectorul public de sănătate este semnificativ mai mare decât în sectorul privat. Deficitul de personal a generat și o situație paradoxală. În afară de reducerea numărului de personal, Rotilă a observat și o scădere a nivelului de competență în sistem, generată de transferul mecanismului de competență între angajații mai vechi și cei noi.
„Ponderea erorilor medicale este de partea celor care furnizează mai multe servicii medicale. În prezent, numărul de pacienți care ajung în sectorului public de sănătate este semnificativ mai mare decât în sectorul privat. Deficitul de personal, angrenat și chiar impulsionat de autorități începând cu 2009-2010, a generat un efect destul de ciudat. Noi nu avem doar o scădere a numărului de personal, ci și o scădere a nivelului de competență generat de transferul mecanismului de competență între angajații mai vechi și cei noi.(…) Migrația ne-a produs o mare pierdere pe zona capacității de integrare a noilor angajați. Până în 2018, principala migrație a fost către exterior. După acest an am asistat la o tendință de a pleca către zona privată, centrată pe nivelul superior de formare, în special pe zona medicilor, dar și a asistenților medicali”, spune Prof. Univ. Dr. Viorel Rotilă.
O altă consecință a deficitului de personal o reprezintă serviciile pe care spitalele publice le oferă pacienților, care „s-au mutat puțin către zona privată”. Aici ne gândim în special la laboratoarele standard din fostele policlinici, care și-au atenuat intervenția ori s-au mutat cu totul în zona privată.
„Asistăm la o continuă îmbunătățire a tehnologiei, care vine cu o creștere a ofertelor și o solicitare adresată profesioniștilor. Există, într-adevăr, și o amenințare a Inteligenței Artificiale (AI) la adresa profesioniștilor anumitor profesii, precum cea de radiolog. Este o zonă de speranță, însă constatăm o scădere a numărului de profesioniști, iar sistemele publice nu mai reușesc să asigure urgența cu câteva tipuri de specialiști”, spune Rotilă, care mai adaugă și faptul că în raportul între sistemul public și alte sisteme occidentale, România are o problemă în utilizarea unui set clar de criterii de analiză.
„Am încercat să atragem atenția în dicuțiile cu Guvernul, premierul, Ministerul Sănătății, asupra unui cuantum exact și corect de analiză a nivelului de retribuție. De exemplu, nivelul de retribuție al unui medic în sistemul public, dacă îl analizăm pe tarif orar combinând veniturile din cele două contracte (la norma de bază și cel de gărzi), pe net este de 60 de lei/oră, la nivel max. ajung la 100 de lei/oră, iar aici mă refer la personalul ATI, UPU etc. Este evident că privind sumele avem acest tip de tendințe”, conchide Prof. Univ. Dr. Viorel Rotilă.