Oficialii Comisiei Europene au anunțat că țara noastră a obținut recunoașterea europeană – Indicație Geografică Protejată (IGP) – pentru „Plăcinta Dobrogeană”.
Cererea României de înregistrare a denumirii „Plăcintă dobrogeană” ca indicație geografică protejată a fost publicată în data de 29 martie 2023 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Această solicitare a României a generat însă opoziție din partea Bulgariei, care a anunțat că pune sub semnul întrebării legătura dintre produs și aria geografică, și a atras atenția asupra unui efect negativ pe care înregistrarea denumirii „Plăcintă dobrogeană” ca indicație geografică protejată l-ar avea asupra intereselor economice ale producătorilor de „Dobrudzhanska banitsa” din Bulgaria. De asemenea, Bulgaria a susținut că acest lucru ar putea induce consumatorii în eroare cu privire la originea produsului.
Astfel, la 27 aprilie 2021, Comisia a primit din partea Bulgariei actul de opoziție. Pe data de 29 aprilie 2021, oficialii europeni au transmis României acest document, iar la 23 iunie 2021, Bulgaria a prezentat Comisiei o declarație de opoziție motivată.
După ce a examinat declarația de opoziție motivată și a constatat că este admisibilă, în conformitate cu articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a invitat România și Bulgaria, printr-o scrisoare din data de 20 iulie 2021, să participe la consultări corespunzătoare pentru a ajunge la un acord, însă consultările dintre cele două țări s-au încheiat fără să se fi ajuns la vreun acord. Prin urmare, Comisia trebuia să adopte o decizie cu privire la înregistrare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 52 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ținând seama de rezultatele acestor consultări.
„În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Bulgaria a susținut că înregistrarea denumirii ‘Plăcintă dobrogeană’ ca indicație geografică protejată ar amenința existența produsului numit ‘Dobrudzhanska banitsa’, care se prepară ca produs de patiserie tradițional în Bulgaria de secole și face parte din patrimoniul gastronomic și cultural bulgar. În fapt, ‘Dobrudzhanska banitsa’ are același înțeles ca ‘Placinta dobrogeană’. Mai mult, Bulgaria a susținut că această denumire desemnează produse cu ingrediente, etape de preparare și caracteristici finale ale produsului similare și, astfel, elementele esențiale ale ‘Dobrudzhanska banitsa’ și ale ‘Plăcintei dobrogene’ ar putea fi considerate identice. Aceste similarități sunt determinate de evoluția istorică, având în vedere faptul că Dobrogea, ca regiune istorică și geografică, este împărțită între cele două țări – Dobrogea de Nord în România și Dobrogea de Sud în Bulgaria. Așadar, ambele regiuni, chiar dacă se află în două țări diferite, împărtășesc tradiții și obiceiuri culinare similare”, se menționează în documentul CE.
Comisia a analizat argumentele expuse în declarația de opoziție motivată și primită din partea Bulgariei în raport cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, ținând seama de rezultatele consultărilor adecvate desfășurate între solicitant și oponentul său.
‘Produsul denumit ‘Placintă dobrogeană’ în România prezintă similarități cu produsul care este utilizat în mod legal în Bulgaria și este denumit ‘Dobrudzhanska banitsa’. Cu toate acestea, în pofida tradițiilor și obiceiurilor culinare comune legate de regiunea geografică și istorică Dobrogea/Dobrudzha, aceste tradiții și obiceiuri au evoluat în mod distinct în România și în Bulgaria, ceea ce a dus la apariția unor diferențe în privința preparării, precum și a reputației și a utilizării denumirilor care desemnează produsele în cauză’, se arată în documentul CE.
Astfel, oficialii europeni motivează că, „în primul rând, produsul denumit ‘Plăcintă dobrogeană’ prezintă caracteristici specifice care îl fac distinct, în comparație cu produsul denumit ‘Dobrudzhanska banitsa’. În România, pentru umplutură sunt permise numai brânza, iaurtul și ouăle, în timp ce în Bulgaria pentru producerea ‘Dobrudzhanska banitsa’ se pot folosi și carne și/sau legume, precum și lapte proaspăt. Alte diferențe se referă la utilizarea cașului, care este obligatorie în România, dar opțională în Bulgaria. O altă diferență este legată de foile de aluat, care în România sunt încrețite și rulate, în timp ce în Bulgaria sunt pliate ca o armonică. De asemenea, România a demonstrat o reputație consacrată a denumirii ‘Plăcintă dobrogeană’, care se referă la produsul fabricat în aria geografică definită în documentul unic ca fiind reprezentată de județele Tulcea și Constanța, cunoscută și ca ‘Dobrogea’. În Bulgaria, o reputație paralelă a denumirii ‘Dobrudzhanska banitsa’ nu a fost nici susținută, nici demonstrată suficient”.
Așadar, spre deosebire de ‘Plăcinta dobrogeană’, produsul denumit ‘Dobrudzhanska banitsa’ este destinat în principal producției locale și casnice.
„Având în vedere toate acestea, denumirea ‘Plăcinta dobrogeană’ trebuie înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate”, concluzionează Comisia Europeană.
Până în prezent, țara noastră are recunoscute pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă cu titulatura de IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnați de Pleșcoi, Telemea de Sibiu, Cașcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Salata tradițională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibănești, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).
Totodată, la nivel european sunt înregistrate și băuturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Pălinca, Țuica Zetea de Mediesu Aurit, Țuica de Argeș, Horinca de Camarzana) și din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea).
Așadar, din cele 1.760 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar zece sunt produse alimentare romanesti.