Toate tipurile de transporturi au raportat creșteri anul trecut, iar jucătorii din piață se așteaptă la un volum și mai mare de mărfuri pentru 2022, în ciuda faptului că lanțurile logistice s-au confruntat cu probleme serioase.
Costurile au crescut, inclusiv prețurile combustibilului. Lipsa de predictibilitate generează dificultăți în estimarea resurselor, termenele de livrare sunt foarte mari pentru vehicule comerciale noi și, nu în ultimul rând, apare o mare problemă în ceea ce privește resursa umană. La toate acestea se adaugă și efortul convingerii clienților în vederea majorării tarifelor, mai ales în cazul transporturilor maritime, unde prețurile au luat-o razna încă din anul 2020.
„În ciuda aparențelor care arată că transportul de bunuri continuă neafectat, impactul crizei actuale asupra acestui sector a fost major – de la țările care schimbau regulile peste noapte (Italia, Marea Britanie etc), până la conducătorii auto care refuzau cu vehemență vaccinarea”, declară pentru Forbes România reprezentanții Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
În plus, februarie 2022 va fi o lună cheie, odată cu intrarea în vigoare a controversatei Directive europene din Pachetul Mobilitate 1, care introduce obligativitatea întoarcerii acasă a camioanelor la opt săptămâni, indiferent dacă sunt pline sau goale, precum și noile reguli privind detașarea conducători auto profesioniști, care vor genera creșteri semnificative ale costurilor transportatorilor români. Directiva a stârnit și indignarea ecologiștilor, care avertizează că cerința ca șoferii să revină în mod regulat la baze va crește emisiile de CO2.
Reprezentanții UNTRR precizează că, anul trecut, industria de transport rutier din România a fost amenințată cu falimentul prin „acțiunile ANAF, care au vizat impozitarea retroactivă pe ultimii cinci ani a diurnei plătite de transportatorii români conducătorilor auto de transport internațional, creând incertitudine juridică și creșterea semnificativă a costurilor firmelor de transport rutier internațional.”
„Deși în toate statele membre UE se lucrează cu aceleași reguli, România este singura țară în care s-a încadrat retroactiv diurna plătită conducătorilor auto profesioniști, în timp ce Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria etc. nu au implementat astfel de măsuri, ci fac demersuri pentru a menține competitivitatea transportatorilor lor și după aplicarea directivei detașării, din februarie 2022”, adaugă reprezentanții UNTRR.
Și inflația în creștere, în special la carburanți și energie, a influențat costurile operaționale ale transportatorilor, care au crescut cu 10% în 2021 față de 2020, în condițiile în care costul cu carburanții reprezintă aproape jumătate din costul operațional al unui transportator rutier.
Retailul ține transportatorii ocupați
Expansiunea retailerilor, atât cei tradiționali, cât și cei online, va fi totuși un motiv de bucurie în 2022. Toți marii retaileri alimentari, Lidl, Kaufland, Carrefour, Mega Image au vânzări în creștere, trec printr-o frenezie a extinderilor și angajează permanent personal nou. Și retailerii de bricolaj au în plan deschideri de noi magazine în orașele-cheie din România. Și piața de curierat va continua să crească. FAN Courier a luat în calcul un avans al afacerilor de 15% pentru acest an, iar bugetul de investiții este estimat la 30 milioane de euro. Și Cargus, un alt mare jucător de pe piața serviciilor de curierat din România, a anunțat că va investi în 16 depozite în 2022.
Una caldă, una rece
Conform studiului KPMG solicitat de UNTRR anul trecut, volumul transporturilor de mărfuri a crescut în ultimii ani, iar estimările din piață preconizează că această tendință va continua. Pentru multe companii de transport rutier mari, creșterea volumelor le-a dus de multe ori în situația de a nu avea capacitate de transport, iar intermodalul a fost soluția pe mai multe conexiuni precum Turcia, Italia, Polonia, Spania.
„În 2021, traficul rutier de marfuri a recuperat din scăderea înregistrată în anul declanșării pandemiei de Covid-19. Astfel, traficul rutier de mărfuri a avut o creștere de 10%, ajungând aproape de nivelul din 2019. Revenirea economică și implicit a consumului intern a dus la o creștere cu 17% a traficului național de mărfuri, la fel și cel internațional bilateral (importuri și exporturi). Pe de altă parte, traficul internațional cross-trade a stagnat în comparație cu anul 2020, iar cabotajul a scăzut cu 12%. Exportul de servicii de transport rutier de mărfuri a crescut cu 8% în anul 2021, până la aproape 6 miliarde euro”, arată datele UNTRR.
Din centralizarea făcută de Institutul Naţional de Statistică (INS), volumul de mărfuri transportate feroviar a avut un avans de 18,1%.
Astfel, pe cale feroviară au fost transportate 43 milioane tone mărfuri, din care 81,9% în transport naţional. Dar și transportul internaţional a înregistrat o creștere însemnată, de 31,9%. Transportul feroviar va prinde însă putere în anii viitori, odată ce discuțiile legate de amprenta de carbon devin tot mai intense. Asistăm deja la un proces de trecere de la carburanții clasici, la gaz și transport feroviar. Este una dintre tendințele care vor prinde tot mai mult curaj în următorii ani.
Creșterea necesității transporturilor de mare capacitate și expansiunea urbană din zona București – Ilfov au dus la dezvoltarea rapidă a terminalelor logistice din zona Ilfov, legate în special de Centura București și de cele două autostrăzi, spre Pitești și Constanța. Deși o cantitate importantă de mărfuri este transportată rutier, există cerere în creștere pentru transportul feroviar. În ultimii ani au fost deschise mai multe terminale de acest tip (Chiajna, Chitila, Voluntari, București Sud, București Vest), unde containerele sunt descărcate și încărcate în trenuri. Un alt factor care va duce la expansiunea în regiune este și redeschiderea liniei București – Giurgiu, estimată pentru anul 2023, care va eficientiza transporturile dinspre frontiera de la Giurgiu spre sudul și vestul Bucureștiului.
Totuși, infrastructura feroviară are limitele sale. Aproape tot complexul feroviar din regiunea Bucureștiului are limite de viteză de 30-50 km/h, dar în multe zone limitele sunt de 5-10 km/h.
Criza din maritim
Cei care sperau ca pandemia de Covid-19 să mai reducă din dependența de China s-au înșelat. Schimburile comerciale dintre România și China s-au amplificat cu 45,5% în prima parte a lui 2021, după ce volumul comerțului dintre cele două țări atinsese un nivel record, de 6,78 miliarde euro în 2020. Vestea bună este că exporturile României către China au crescut în primele șapte luni ale anului trecut cu 70%, ceea ce denotă o dezvoltare mai sănătoasă și mai echilibrată.
În consecință, transportul maritim a avut un parcurs pozitiv anul trecut, cu 39,8 milioane tone de marfă, în creştere cu 13,3% faţă de perioada ianuarie – octombrie 2020. Prețurile transportului maritim au ajuns însă la cote istorice și continuă să fie mari. De exemplu, un container mic din China la Constanța costă acum circa 8.000 – 9.000 dolari, iar unul mare între 14.000 și 15.000 dolari, de 6-7 ori mai mult decât în 2019.
Sunt câteva cauze: China exportă mai mult decât importă, iar repoziționarea containerelor pentru export durează mult, ducând la întârzieri de încărcare. Apoi, restricțiile impuse de pandemie au dus la încetinirea ritmului de manevrare din marile porturi din SUA și Europa. Nu în ultimul rând, spațiul destinat Europei Centrale și de Est este limitat, în special pe serviciile directe.
„A fost un an provocator pentru toate tipurile de transport, însă mai ales pentru cele pe aer și mare. Pandemia de Covid-19, care a lovit în mai multe valuri în 2021, a îngreunat operațiunile din porturi și aeroporturi, a dus la lipsa personalului navigant, a provocat congestii, a restricționat accesul camioanelor în diverse zone, situații care ne-au afectat direct atât pe noi, cât și pe clienții noștri. Iar costurile crescute de transport și timpul mărit de tranzit au dus la scumpirea prețurilor la raft”, explică pentru Forbes România Cătălin Putineanu, Managing Director al companiei IB Cargo. El adaugă că echipa IB Cargo a muncit anul trecut de trei ori mai mult pentru aceleași soluții și pentru a minimiza impactul negativ asupra afacerilor clienților. Dar eforturile au meritat. „Am încheiat 2021 cu rezultate excepționale, atingând o cifră de afaceri de aproximativ 56 de milioane de euro, față de 38 de milioane de euro în 2020”, spune Cătălin Putineanu.
Singura cale de transport care s-a depreciat a fost cea aeriană, unde volumul mărfurilor transportate a înregistrat un total de 29.000 tone, în scădere cu 2,8%. În schimb, anul acesta traficul aerian de pasageri ar putea să crească, pe fondul rutelor noi anunțate de companiile aeriene.
Noi proiecte de infrastructură
În România s-au inaugurat anul trecut doar 35 de kilometri de autostradă, lotul Alba Iulia-Aiud. În prezent, toate privirile se îndreaptă spre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se anunță generos cu sectorul transporturilor: din cele 29 de miliarde de euro, transporturile vor primi cea mai mare felie, de 7,6 miliarde de euro. Ambițiile sunt mari, dar pentru ca finanțările să fie acordate, este necesar să se respecte calendarul de implementare.
Prin acest plan de investiţii, România îşi propune multe: să modernizeze 311 kilometri de cale ferată, să dezvolte linii noi de metrou în Bucucureşti şi Cluj Napoca, să construiască 434 de kilometri de autostradă şi să facă reforme pentru transport sustenabil. Autostrada Moldovei (A7) este cel mai mare proiect propus pentru finanțare în cazul transporturilor rutiere, iar investiţiile feroviare primesc o alocare mai mare decât cea a autostrăzilor. Până una-alta, fără toate aceste investiții în infrastructura feroviară, în România trenurile vor continua să circule cu o viteză medie de 17 km/h.
La împărțirea bugetului pe 2022, Ministerul Transporturilor a primit 17 miliarde lei, cu 20,5% mai mult față de execuția din 2021. Dar nevoia de finanțare este mult mai mare. Potrivit Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, „nevoia de finanțare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,84 miliarde euro.”
O economie de consum
„Dacă luăm în considerare doar expedițiile pe mare și aer, unde partenerii comerciali ai României sunt, în proporție covârșitoare țări non-EU, peste 80% din transporturile organizate de IB Cargo au reprezentat importuri. Acesta este trendul cu care ne-am obișnuit în ultimii ani, România fiind în continuare o economie de consum. Exportăm în principal materie primă și produse cu valoare adaugată mică sau medie. Destinațiile favorite sunt țări din Asia, preponderent China, India și Taiwan”, explică managerul IB Cargo, Cătălin Putineanu.
În ceea ce privește expedițiile rutiere externe, în cazul IB Cargo destinațiile cele mai frecvente au fost Polonia, Turcia, Italia și Germania. „Situația este similară cu cea din anii precedenți, și se bazează pe faptul că 70% din comerțul extern al României este cu țări UE, în care România exportă mai mult decât materii prime sau produse cu valoare adaugată mică”, concluzionează Cătălin Putineanu.
În primele 11 luni din 2021, potrivit datelor INS, România a exportat mărfuri în valoare de 68 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au ridicat la 89 miliarde de euro. A rezultat un deficit al balanței comerciale de 21,3 miliarde de euro, mai mare cu 4,9 miliarde decât cel înregistrat în perioada similară din 2020.
În privința transporturilor rutiere, potrivit datelor preliminare oferite de UNTRR, în 2021 s-au importat aproximativ 23,8 milioane tone de mărfuri, cu 8% mai mult față de 2020. Exporturile de mărfuri transportate rutier s-au ridicat la aprox 15,7 milioane tone, un plus de 7% față de anul anterior.
UNTRR consideră că anul 2022 va fi extrem de dificil pentru transportatori, din cauza creșterilor de costuri generate de intrarea în vigoare a prevederilor din Pachetul Mobilitate 1, precum și de presiunile inflaționiste: „Estimăm o creștere în continuare a prețului petrolului la peste 100 de dolari pentru un baril, un plus de 25% față de 2021. În privința traficului de marfă, estimăm că volumele din 2022 vor fi apropriate de cele din 2021. Apoi, toate costurile transportatorilor vor fi mult mai mari decât în anul 2021, întrucât toate mărfurile și serviciile au creșteri mari de prețuri. De asemenea, costurile de finanțare se vor majora.”
Acestor dificultăți li se adaugă și criza conducătorilor auto profesioniști, iar industria transporturilor rutiere așteaptă măsuri urgente din partea Guvernului României, de la mult sperata intrare în Schengen și până la relaxarea regimului privind munca persoanelor extra-comunitare, prin aducerea de conducatori auto profesioniști din afara spațiului UE, cum s-a întâmplat în cazul Poloniei, Lituaniei sau Ungariei.