„Ziua Eliberării”, așa cum a denumit președintele Donald Trump „operațiunea” de creștere drastică a taxelor pentru majoritatea partenerilor săi comerciali, poate fi privită și ca o oportunitate de către mediul de afaceri din industria alimentară locală.
Pe data de 2 aprilie, președintele Donald Trump a anunțat o majorare exorbitantă a taxelor pentru toți partenerii comerciali: cel puțin 10% pentru unele dintre țări și mult mai mult pentru altele. Impunerea așa-numitelor „tarife reciproce” marchează o escaladare dramatică a politicii comerciale a SUA, depășind chiar și cele mai pesimiste scenarii și promisiunile electorale, arată un studiu Coface.
Mulți alți parteneri comerciali, cum ar fi China, Uniunea Europeană și Japonia, se confruntă cu taxe și mai mari începând cu data de 9 aprilie. Mexicul și Canada sunt printre puținele țări care au scăpat de aceste „tarife reciproce”, păstrând accesul fără taxe vamale pe piața americană pentru bunurile ce respectă acordul SUA-Mexic-Canada. Conform estimărilor economiștilor de la Coface, această creștere ar duce rata tarifară efectivă medie la 26,2% (față de 2,3% în 2024), cel mai ridicat nivel din ultimul secol. Este, de asemenea, cea mai abruptă schimbare de la Legea Smoot‑Hawley din anul 1930 (lege promulgată la 17 iunie 1930 de președintele Herbert Hoover prin care se impuneau taxe medii de aproape 40% pe aproximativ 20.000 de tipuri de bunuri importate).
„Aceste anunțuri reprezintă o ruptură față de standardele comerciale multilaterale (inclusiv față de normele OMC) și amenință să declanșeze o spirală ascendentă de măsuri protecționiste. De asemenea, acestea slăbesc lanțurile de aprovizionare și sporesc incertitudinea pentru întreprinderi într-un moment în care riscul de fragmentare geo-economică este deja ridicat”, se arată în analiza realizată de experții Coface.
Potrivit economiștilor, economiile asiatice (Vietnam, Cambodgia, Taiwan, Malaezia și Thailanda) – toate foarte dependente de comerțul cu SUA – vor fi cele mai afectate și își vor vedea exporturile puternic impozitate. Unele economii din Africa (Lesotho, Madagascar) și America Centrală (Nicaragua, Honduras) vor fi, de asemenea, afectate în mod semnificativ, deși sunt ceva mai puțin dependente.
Dintre economiile majore, se preconizează că Japonia, Coreea de Sud, China și India vor fi puternic afectate. Toate statele membre ale UE se vor confrunta cu taxe de 20%, Germania și Italia fiind țări deosebit de expuse.
Concret, în ceea ce privește România, aceasta poate să exploateze în sens pozitiv „operațiunea specială” prin care administrația de la Washington încearcă să reducă dependența de importuri și să reseteze oportunitățile de investiții în America, mai ales că expunerea țării noastre este una aparent redusă.
Conform unei analize realizate de compania de consultanță Frames, faptul că România are relații economice mai mult simbolice cu SUA (2,2 miliarde de euro exporturi/1,3 miliarde de importuri) poate reprezenta, în mod paradoxal, un avantaj din perspectiva impactului „războiului tarifelor”.
În esență, efectele vor fi destul de limitate, de ordinul a maximum două-trei miliarde de euro anual, având în vedere expunerea redusă atât în industria auto, cât și a mobilei, IT, produse chimice, asta în condițiile în care România a ajuns să împrumute un miliard de euro pe săptămână pentru a-și acoperi găurile din buget.
„Cum noi nu putem negocia cu Washingtonul direct, taxele vamale fiind o atribuție exclusivă a Comisiei Europene, nu ne rămâne decât să ieșim la vânătoare de investitori. Cum sentimentul de incertitudine este preponderent, țările care vor veni cu oferte investiționale concrete vor avea un avantaj semnificativ într-o mare de probleme”, explică Adrian Negrescu, managerul Frames.
„În loc de taxa pe stâlp și cea pe cifra de afaceri a multinaționalelor, ar trebui să venim cu facilități pentru cei care reinvestesc capitalul în active fixe, pentru cei care vor să creeze locuri de muncă în România. Din această perspectivă, sper ca reforma fiscală pregătită de ministrul finanțelor să anunțe scăderea taxelor, mai ales pe muncă, eliminarea taxelor pe stâlp și cifra de afaceri, alături, bineînțeles, de măsuri concrete pentru a reduce evaziunea fiscală”, a mai completat acesta.
Potrivit unui studiu Frames privind oportunitățile investiționale din România, lansat la finalul anului trecut, România are șanse să atragă investiții de peste 50 de miliarde de euro în următorul deceniu, mai ales în contextul procesului de reconstrucție a Ucrainei și de exploatare a resurselor naturale ale României.
„Dezvoltarea unei legislații favorabile pentru investițiile în parcuri industriale trebuie să se afle în prim-plan, alături de focusul pe zona energetică – energia electrică și gazele având șanse să devină principalele noastre mărfuri de export în orizontul următorilor 10 ani”, se mai arată în analiza Frames.
În această parte pozitivă a noii situații comerciale crede și Valentin Olimpiu Șoneriu, directorul general CarmOlimp (compania brașoveană ce deține cea mai mare fabrică integrată de mâncare gătită). El mărturisește că nu privește noile taxe ca pe un blocaj, ci mai degrabă ca pe o resetare a jocului. „Da, este o provocare, dar nu e prima. Am trecut prin pandemie, prin blocaje de transport, prin lipsa de materii prime. Ce am învățat din toate astea e că adaptabilitatea e cheia. Noile taxe nu fac decât să accelereze nevoia de a fi prezent, conectat, flexibil și să gândești global, dar să acționezi foarte local.
Așa că nu văd noile taxe ca pe un blocaj – le văd ca pe o resetare a jocului. Și în orice resetare, cei care sunt atenți, care se mișcă repede și care nu se tem de schimbare pot câștiga mult. Eu, unul, sunt pregătit.”
Mai mult chiar, Valentin Olimpiu Șoneriu subliniază că noile taxe impuse de SUA reprezintă un semnal clar că lumea se schimbă și că antreprenorii trebuie să fie foarte atenți la cum își repoziționezi businessul. „În cazul meu, conduc o fabrică de produse alimentare, iar în trecut am vândut către retail, restaurante și chiar export. Când apare o schimbare de genul ăsta, mă întreb imediat: unde se blochează lanțul de aprovizionare și unde se creează oportunități noi? Ce se întâmplă, practic, e că producătorii care se bazau pe accesul ușor în piața americană vor avea un cost suplimentar – ceea ce înseamnă că mulți dintre ei vor începe să caute piețe alternative. Asta, pentru mine, ca producător european, e o șansă. Prețurile pot deveni mai competitive în afara SUA, iar produsele care nu mai intră acolo în același ritm vor trebui plasate altundeva. Dacă joci bine cărțile, poți atrage parteneri, furnizori sau chiar clienți care până acum nu erau interesați de tine”, completează directorul general CarmOlimp, care precizează, totodată, că aceste taxe forțează companiile să-și mute producția mai aproape de consumatori, iar, astfel, România și Europa de Est, în general, ar avea o șansă reală să devină un nou hub de producție pentru piețe care caută stabilitate și eficiență.
În opinia lui Valentin Olimpiu Șoneriu, industria alimentară locală va resimți aceste taxe în mod indirect, dar nu mai puțin intens. Chiar dacă România nu se află în linia întâi a exporturilor către SUA, efectele în lanț vor atinge și piața autohtonă. „Gândiți-vă că multe materii prime, echipamente sau ambalaje pe care le folosim aici vin prin lanțuri globale, și orice blocaj sau redirecționare de flux creează presiune pe prețuri, termene de livrare și stabilitatea contractelor.
În cazul meu, de exemplu, lucrăm cu materii prime ce provin din mai multe surse – unele locale, altele internaționale. Dacă, din cauza noilor taxe, producătorii mari își mută atenția din SUA spre Europa, automat apar presiuni pe capacitate, iar noi, jucătorii locali, putem fi puși în competiție cu giganți globali, chiar pe propriul teren. Adaugă la asta volatilitatea cursului valutar, creșterea costurilor de transport și incertitudinea generală – și ai o imagine clară a riscurilor care ne pot lovi fără să avem, aparent, nicio legătură directă cu SUA. Pe de altă parte, dacă suntem inteligenți, putem transforma criza într-o oportunitate. Unii competitori internaționali se vor retrage temporar sau își vor ajusta focusul. Asta înseamnă spațiu pentru producătorii locali să își întărească poziția și să devină mai relevanți în propriul ecosistem.”
Într-un astfel de context, care sunt strategiile lui Valentin Olimpiu Șoneriu de a contracara din aceste efecte? „Cred că prima strategie – și poate cea mai subestimată – este diversificarea. Atât a furnizorilor, cât și a piețelor de desfacere. Nu mai trăim vremuri în care să te bazezi pe un singur partener sau pe o singură piață. În fabrica noastră, am început deja să testăm colaborări cu furnizori din zone alternative, dar și să dezvoltăm produse adaptate gusturilor din alte țări europene, tocmai ca să nu depindem de o singură direcție. A doua strategie importantă e investiția în digitalizare și trasabilitate”, consideră el. Într-o piață instabilă, cel care are datele clare, procesele bine controlate și poate răspunde rapid va fi cu un pas înainte. „Noi, de exemplu, am început să ne digitalizăm complet fluxul de producție și livrare, ca să putem lua decizii rapide, pe bază de real-time data, nu din instinct. A treia e colaborarea – locală și regională. Nu mai e vorba doar despre competiție, ci despre alianțe smart. Dacă vrei să contracarezi efectele unui șoc global, ai nevoie de rețele solide în jurul tău. Parteneriate între producători locali, consorții pentru export, lanțuri scurte și eficiente – toate astea pot face diferența. România are potențial să devină un pol de stabilitate regională, dar trebuie să gândim în echipă, nu izolat.”
Dacă privim din prisma pieței de agribusiness, acest conflict aduce un surplus de impredictibilitate industriei, care a fost și ea mult încercată în ultimii cinci ani.
Potrivit lui Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn și expert analist cu o experiență vastă în domeniul cerealelor, contrele dintre SUA și Canada, la nivel declarativ, au condus piața Canola în jos, afectând extrem de mult cotațiile rapiței europene. După o relaxare, a intervenit China cu taxe de 100% pe Canola canadiană și, din nou, a prăbușit prin corelare piața rapiței europene și cea a rapiței australiene.
„În piața boabelor de soia, problemele sunt mult mai acute, căci China a anunțat tarife de 34% asupra mărfurilor americane. UE are, la rândul său, un nivel de import de soia boabe de 14,6 milioane de tone în sezon. Până în acest moment, avem un volum de 9,85 milioane de tone importate, din care SUA au un volum de 5,2 milioane de tone. Își poate permite UE să retalieze? Cu taxe? Nu credem că își poate permite să taxeze boabele de soia de origine SUA”, subliniază Cezar Gheorghe.
În ceea ce privește grâul și porumbul, Cezar Gheorghe precizează că „războiul tarifelor”, în special cel dintre SUA și China, nu poate influența foarte mult acest segment cerealier.
„SUA au expediat în uniune 0,3 milioane de tone, iar UE nu a exportat grâu în SUA. Este extrem de simplu. În afară de asta, UE are o proiecție primară pentru sezonul 2025/2026 de +16,4 milioane de tone față de sezonul în care ne aflăm. UE poate rezolva și problema porumbului, pentru că Uniunea este importator net, cu un volum în sezon de 19,5 milioane de tone în sumă totală. Până în acest moment, UE a importat deja aproape 15 milioane de tone. Ucraina are o pondere de nouă milioane de tone, urmată de SUA, cu trei milioane de tone. Dacă ne uităm la valoarea de producție pentru sezonul următor, de 60 de milioane de tone la nivelul UE, Ucraina, România (fiind singura țară UE ce exportă porumb dintre toate statele unionale), precum și Brazilia pot rezolva cererea de 19,5 milioane de tone.”
Cezar Gheorghe menționează că, în urma acestor dispute economice, în special dintre SUA și China, cei care suferă sunt fermierii, deoarece ei sunt prima verigă a lanțului. „În acest domeniu, nu cumpărătorul final va plăti în plus din cauza tarifelor majorate, ci cel care vinde va trebui să reducă prețul ca să-și acopere costul”, conchide fondatorul AGRIColumn.
În urmă cu un an, Salbac, companie ce aparține grupului de firme Agricola care produce salamuri crud-uscate și preparate fiert-afumate, își făcea simțită prezența pe rafturile magazinelor din SUA cu cel mai vândut sortiment din acest segment, salamul de Sibiu AGRICOLA IGP. La acea vreme, salamul de Sibiu AGRICOLA IGP era primul aliment românesc de origine animală exportat pe piața americană, după o întrerupere de mai multe zeci de ani a liniei de schimburi comerciale bilaterale pe acest segment.
Cum privesc acum noua situație comercială oficialii grupului de firme Agricola? Grigore Horoi, președintele grupului, explică: „Mulți experți în economia globală afirmă că, pe termen scurt, efectul acestor taxe fără precedent în vreme de pace reprezintă cel mai probabil o recesiune, iar pe termen lung ar fi o viziune a SUA foarte izolate de lume. Economiștii sunt de acord, în general, că tarifele sunt, de fapt, o taxă pentru consumatori, că vor determina creșterea inflației și vor încetini creșterea economică. Primele efecte se vor observa în evoluția Burselor. SUA sunt un jucător foarte mare la nivel global și este evident că efectele acestor schimbări bruște și semnificative vor fi majore. În situația în care orice negocieri inițiate de statele vizate de taxe vor eșua, majoritatea actorilor mari din diversele industrii ce vor fi afectate se vor reorienta în cucerirea de noi piețe și desfacerea volumelor către acestea, ceea ce ar putea, în multe cazuri, să însemne «mai bine» pentru consumatorii piețelor nou atrase. Cred că industria alimentară locală nu va fi afectată în mod direct, eventual prin efecte conexe”.
De asemenea, Grigore Horoi recunoaște că, în prezent, compania nu are o strategie special conturată pentru acest nou context: „Firmele din grup au echipe manageriale performante, proactive și pregătite pentru a face față unor situații dificile – nu am fost scutiți de tot felul de crize și fluctuații privind stabilitatea și predictibilitatea în ultimii ani: ne-am adaptat la toate acestea”.
Călin Cozma, președinte executiv al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR), explică faptul că un efect imediat al acestor taxe impuse s-ar putea traduce prin scăderea cererii de produse românești pe piața americană.
„Asta ar putea duce la reducerea producției și, implicit, la posibile disponibilizări. Industria alimentară este legată în mare parte de Uniunea Europeană deoarece noi exportăm materie primă și importăm produs finit, în principal din UE. O scădere semnificativă a exporturilor către America poate să calibreze prețurile în interiorul Uniunii, ceea ce ar duce la un preț mai scăzut al coșului zilnic. Probleme mai mari vor avea alte industrii, precum cea a construcțiilor de mașini sau utilaje. Noi, în România, avem o mare problemă cu prelucrarea materiei prime. Ar trebui să încercăm să investim în procesare și să cumpărăm de la producători locali. Doar așa putem evita efectele negative produse de creșterea taxelor la nivel internațional.”
La momentul redactării acestui articol, atât China, cât și Comisia Europeană au replicat administrației lui Trump astfel: oficialii Comisiei Europene au propus aplicarea unor taxe vamale cuprinse între 10% și 25% pentru importurile de produse americane, ca reacție la taxele de 25% impuse pentru oțelul și aluminiul provenite din Uniunea Europeană. De asemenea, UE a mai anunțat că se vor aplica taxe pe o serie de produse, inclusiv porumb dulce, orez, trabucuri, ţigări, uleiuri esențiale și încălțăminte. Ulterior, un al doilea set de produse, incluzând minerale, concentrat de cupru și diverse tipuri de carne de pasăre, va fi taxat cu până la 25%. Comisia Europeană a eliminat însă whisky-ul bourbon de pe lista produselor vizate de taxele vamale, în urma unor presiuni din partea statelor membre, după amenințările lui Trump privind taxe de 200% pe vinurile și băuturile alcoolice europene. UE a subliniat că preferă o soluție negociată cu Washingtonul, dar că va menține toate opțiunile deschise dacă dialogul cu Statele Unite nu va progresa.
De cealaltă parte, China a anunțat majorarea de la 34% la 84% a taxelor pentru bunurile importate din Statele Unite, ca reacție la decizia președintelui american Donald Trump de a impune o taxă suplimentară de 50%, informează agenția EFE. Astfel, nivelul total al taxelor impuse de SUA asupra produselor chinezești ajunge la 104%.
Ministerul Finanțelor din China a precizat că noile taxe vor intra în vigoare pe 10 aprilie și a justificat măsura ca răspuns la „greșelile repetate” ale Washingtonului în politica sa comercială. În paralel, Ministerul Comerțului de la Beijing a extins lista neagră a companiilor americane, adăugând 12 firme pe lista de control al exporturilor și alte șase pe lista entităților considerate „nedemne de încredere”. Printre acestea se numără producători din domeniile dronelor, sectorului aeronautic și echipamentelor militare, precum BRINC, Novotech, Cyberlux și Sierra Nevada. Restricțiile vizează, în special, produsele cu „dublă utilizare”, civilă și militară.