Patru din zece români își evaluează cunoștințele financiare ca fiind ridicate sau foarte ridicate, însă doar unul din cinci reușește să răspundă corect la cel puțin 10 din cele 12 întrebări ale unui test de educație financiară. În același timp, 48% spun că nu și-ar putea acoperi cheltuielile mai mult de o lună dacă și-ar pierde principala sursă de venit.
Datele provin dintr-un studiu realizat de Cult Market Research pentru Banca Comercială Română (BCR), folosind metodologia și temele din Flash Eurobarometrul Comisiei Europene privind competențele financiare. Testul a avut 12 întrebări, iar scorul mediu obținut de respondenți a fost de 7,53 răspunsuri corecte, echivalentul notei 6,28 din 10. Doar 3% au răspuns corect la toate întrebările.
Ce cred românii că știu și ce știu în realitate
Una dintre principalele concluzii ale studiului este diferența dintre încrederea în propriile cunoștințe și rezultatele efective.
Dintre cei care își evaluează cunoștințele financiare drept foarte ridicate, doar 12% ajung la cel puțin 10 răspunsuri corecte din 12, cu un scor mediu de 7,2. În rândul celor care își consideră cunoștințele medii, proporția celor care ating acest prag urcă la 23%, iar scorul mediu este de 7,9.
Cele mai mari probleme apar la întrebările care testează înțelegerea unor mecanisme economice de bază. Doar 15% dintre respondenți știu că, atunci când dobânzile din piață cresc, prețul obligațiunilor scade. Proporția este de 20% la nivel european.
O altă întrebare a vizat efectul inflației asupra banilor păstrați în numerar. 47% dintre români au răspuns corect că, dacă prețurile cresc cu 2% pe an, cu aceeași sumă de bani vor putea cumpăra mai puține lucruri peste un an, față de 65% în Uniunea Europeană.
La întrebările cu aplicabilitate imediată, rezultatele sunt mai bune. 82% știu cum să reacționeze la o tentativă de fraudă pe internet, 85% înțeleg efectul creșterii euro asupra prețurilor, iar 77% înțeleg modul în care inflația le afectează economiile.
Românii sunt disciplinați, dar au rezerve financiare mai mici
Studiul arată că românii au unele comportamente financiare mai disciplinate decât media europeană. 63% spun că se gândesc atent dacă își permit un lucru înainte să îl cumpere, față de 51% în UE, iar 57% își monitorizează cheltuielile, comparativ cu 49% la nivel european.
De asemenea, 47% spun că își stabilesc obiective financiare pe termen lung, mai mult decât dublu față de media europeană de 21%.
În același timp, aproape jumătate dintre respondenți nu ar putea trece mai mult de o lună fără principala sursă de venit. Datele ultimului Eurobarometru privind educația financiară arată și că unul din patru români nu are deloc economii pentru situații neprevăzute, față de unul din șase europeni.
Doar unul din șapte români are o rezervă financiară pentru șase luni sau mai mult, în timp ce la nivelul UE proporția este de aproximativ unul din trei. În plus, 61% dintre români spun că au puțină încredere sau deloc că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil la pensie.
19% se informează despre bani de pe ChatGPT
Studiul arată și o schimbare a modului în care românii se informează despre economie și finanțe. 96% dintre respondenți spun că au aflat ceva nou despre aceste domenii în ultimele șase luni, iar 91% afirmă că au făcut cel puțin o schimbare de comportament financiar.
Cel mai frecvent, respondenții spun că au început să își urmărească mai atent cheltuielile, în proporție de 59%, să le reducă sau să le reorganizeze, în proporție de 54%, să compare prețurile înainte de cumpărături, în proporție de 37%, și să economisească mai mult sau mai regulat, în proporție de 34%.
Televiziunea rămâne principala sursă de informare economică și financiară, indicată de 46% dintre respondenți. Urmează băncile și alte instituții financiare, cu 33%, și site-urile instituțiilor publice, precum BNR, Ministerul Finanțelor sau ASF, cu 28%.
Un rezultat mai puțin obișnuit este ponderea celor care folosesc ChatGPT pentru astfel de informații: 19% dintre respondenți spun că s-au informat despre economie și finanțe prin intermediul chatbotului. Proporția este mai mare decât cea a persoanelor care indică TikTok, 14%, sau care au participat la cursuri ori programe de educație financiară, 13%.
Studiul este parte a inițiativei BCR „Naționala de EduFin”, lansată în 2026 cu obiectivul declarat de a contribui la îmbunătățirea poziției României în clasamentul european al competențelor financiare. Banca spune că ținta este ca România să urce cel puțin o poziție la următoarea evaluare europeană.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
