FacebookTwitterLinkedIn

Parlamentul European a votat în favoarea regulilor care etichetează investițiile în centralele pe bază de gaze naturale și centrale nucleare ca fiind ecologice, deschizând calea pentru ca propunerea să devină lege.

Potrivit organizației specializată în conservarea mediului WWF, miliarde de euro riscă să fie redirecționate de la investițiile în energie regenerabilă (eoliană, solară și alte tehnologii prietenoase mediului), către combustibili fosili și energie nucleară. 

În cazul în care Parlamentul și Consiliul European nu se vor opune propunerii până la 11 iulie 2022, actul delegat al taxonomiei va intra în vigoare și se va aplica de la 1 ianuarie 2023.

Miercuri, din cei 639 de parlamentari care au votat, 278 au susținut o moțiune de blocare a normelor UE privind energia nucleară şi cea bazată pe gaze naturale, 328 s-au opus moțiunii și 33 s-au abținut, potrivit Reuters. Nu s-a întrunit majoritatea de 353 – din totalul de 705 de parlamentari ai Parlamentului – de care moțiunea avea nevoie pentru a câștiga, pentru a bloca propunerea UE. Regulile se vor aplica din 2023, cu excepția cazului în care 20 din cele 27 de state membre ale UE le resping, un prag văzut ca fiind foarte puțin probabil.

„Etichetarea energiei nucleare și a celei obținute din combustibili fosili ca fiind sustenabile este un pas înapoi în realizarea obiectivelor Pactului Verde European. Acest vot dăunează planetei și generațiilor viitoare, permițând direcționarea a miliarde de euro atât de necesare în tranziția energetică, în investiții nesustenabile”, a declarat Orieta Hulea, director general WWF România.

Votul de miercuri reprezenta ultimul obstacol în decizia UE cu privire la adăugarea celor două surse de energie la taxonomia UE, un cadru de reguli care determină ce investiții pot fi considerate sustenabile în Europa. “Includerea gazelor fosile și a energiei nucleare în taxonomia UE vine în contradicție cu alte legi ale UE, în special cu obligațiile asumate în cadrul Acordului de la Paris, care prevede limitarea încălzirii globale sub pragul de 1,5 grade și accelerarea procesului de decarbonizare”, mai arată organizația.