Poetic vorbind, alcătuirea unui parfum poate fi comparată cu așternerea culorilor pe o pânză, dar între cele două forme de artă există acum o legătură și mai strânsă: în ultimii ani, tot mai multe parfumuri au găsit inspirație în picturi și sculpturi celebre, oferindu-ne ocazia de a percepe arta și la nivel olfactiv.
Când tablouri celebre au prins viață, iar sculpturile s-au plimbat nestingherite prin marile capitale, am știut că e doar începutul: realitatea augmentată (AR) a oferit artei posibilitatea de a se manifesta și altfel, fără ca noi să ne mai sinchisim să călătorim sau să plătim biletul de intrare.
Experiențele imersive au fost bine primite mai ales în pandemie, când am realizat cu toții că ne lipsesc atât de multe lucruri, printre care și mersul la muzeu. Și dacă până acum ne foloseam de simțul vizual pentru a contempla operele marilor pictori și sculptori, acum le putem… adulmeca.
Era firesc să se întâmple așa… la urma urmelor, și parfumurile au fost muze pentru poezie, pictură, sau chiar film, dacă ne gândim la „Parfum Exotique” al lui Baudelaire (care a devenit, ulterior, sursa parfumului omonim creat de Byredo), nuvelele „The Perfume Collector”, de Kathleen Tessaro, ori „Perfume”, a lui Patrick Süskind, filme precum „The Grand Budapest Hotel” (parfumul personajului interpretat de Ralph Fiennes a fost creat exclusiv pentru film), sau celebra fotografie a divei Marilyn Monroe cu parfumul Chanel No 5.
În materie de pictură, inspirația nazală a produs nenumărate capodopere, chiar dacă acestea nu sunt neapărat expuse în marile muzee. Îmi vine în minte colecția Eisenberg Art du Parfum, pictată de artistul brazilian Juarez Machado, dar și lucrările unor pictori amatori înfățișând sticluțe vintage de colonie sau parfumuri iconice.
Acum, e rândul parfumurilor să reinterpreteze arta vizuală. Recent, în cadrul unei expoziții organizate în cadrul muzeului Prado, „The Essence of a Painting: An Olfactory Exhibition”, piesa principală, lucrarea „The Sense of Smell” (una dintre cele cinci opere dedicate simțurilor), a lui Jan Brueghel și Peter Paul Rubens, a servit drept sursă de inspirație unui producător local de parfumuri pentru a pune în scenă, la cererea curatorilor muzeului, o paletă de arome. Tabloul îi înfățișa pe Venus și pe Cupidon tolăniți printre diferite simboluri ale mirosului: flori, vase de distilare sau un câine de urmă.
Pornind de la această scenă, parfumierul Gregorio Sola a creat mai multe note distincte: aroma de smochin ce amintește de copacul din tablou, mirosul de „mănuși” care recreează parfumul mănușilor parfumate cu chihlimbar, dar și note de flori de portocal, mosc, zibetă (vizibilă în tablou), pe care vizitatorii le pot simți cu ajutorul tehnologiei AirParfum a Casei de parfumuri Puig.
Și nu este singura inițiativă de acest gen; pentru a aduce arta și mai aproape prin intermediul mirosului, acum mai bine de trei ani (când n-aveam habar de pandemie și război), Galeria Tretiakov, din Moscova, a colaborat cu un producător american de parfumuri pentru a lansa o linie de opt parfumuri inspirate din picturi din galerie, printre care se regăsesc „Dimineața într-o pădure de pini”, a lui Ivan Șișkin și Konstantin Savitsky, „Fata cu piersici”, a lui Valentin Serov, „Livada bunicii”, de Vasily Polenov, sau „Flori și fructe”, de Ivan Hruțki. Parfumurile sunt îmbuteliate în sticle simple, transparente, decorate cu miniaturi ale tablourilor pe care le reprezintă, și sunt vândute în cadrul boutique-ului de suvenire al muzeului.
În aproximativ aceeași perioadă, și muzeul Luvru selecta opt parfumieri renumiți pentru a crea parfumuri inspirate de opere de artă celebre sau mai puțin cunoscute, expuse în galeriile palatului. Aceștia și-au ales câte o capodoperă și au avut libertate totală în a o interpreta din punct de vedere olfactiv, fără a fi limitați nici măcar financiar. Astfel, sculptura „Venus din Milo” sau „Nimfa cu scorpion”, a lui Bartollini și picturi precum „La Grande Odalisque”, a lui Ingres, „Saint Joseph the Carpenter”, a lui Georges de la Tour, sau „Conversație în parc”, a lui Thomas Gainsborough, au fost transpuse în notele unor parfumuri și produse complementare acestora, care apoi au fost comercializate.
Nici producătorii de parfumuri nu au ocolit arta; Case faimoase precum Robertet, Pantheon Roma, Renier, Fantasy Fragrances sau Art Meets Art au creat parfumuri pornind de la opere ale unor mari artiști (și nu doar din vremuri îndepărtate, dacă ne referim la colecția de parfumuri indie Art Meets Art, care redă olfactiv cele mai iubite piese muzicale precum „Like a Virgin”, „Besame Mucho” sau „Sexual Healing”) și poveștile lor de viață, oferind, astfel, parfumurilor un statut nou, acela de piesă de colecție.
Dacă vrei să știi cum miros florile lui Van Gogh și să duci parfumul lor cu tine pretutindeni, creația brandului britanic Floral Street x Van Gogh Museum, Sunflower Pop, este inspirată de tabloul „Floarea Soarelui”, reprodus și pe sticlă, și pe cutie. Culoarea predominantă este cea care a influențat decizia artiștilor parfumieri în alegerea notelor de mandarine zemoase, bergamote de Calabria și miere, stropite cu Bellini, într-un amestec vibrant și spumos, ce emană energie și optimism.
Pentru brandul italian Pantheon Roma, întreaga activitate are la bază dragostea pentru artă. Linia Pantheon (disponibilă în parfumeriile Obsentum) spune o poveste de dragoste neîmpărtășită din vremea Renașterii, între pictorul Rafael și Margherita, brutăreasa despre care se crede că ar fi personajul din pictura „La Fornarina”, pânza găsită în studioul pictorului după moartea sa.
Colecția conținea, inițial, cinci parfumuri; primele două, Raffaello și Margherita, poartă numele celor două personaje principale. Noaptea iubirii lor a inspirat Notte d’Amore, iar alte două sunt Il Giardino, o mică grădină din Roma unde se spune că se întâlneau pe furiș cei doi, și Trastevere, un district al Romei. Apoi povestea olfactivă a continuat cu Dolce Passione sau Anniversario, lansat cu ocazia aniversării a 500 de ani de la nașterea lui Rafael, iar Cosi Blu este inspirat din picturile acestuia.
Fascinanta viață și opera inconfundabilă a Fridei Kahlo au servit drept inspirație pentru cărți, filme, picturi, obiecte decorative de colecție, iar, mai nou, pentru parfumuri. Frida Kahlo Eau de Toilette este un parfum „care transcende timpul, arta și natura”, cu note de grepfrut roz și bergamotă, împletite cu tonuri calde de piper negru și cuișoare. Notele de mijloc conțin iasomie, frezie, mușcate, crin și petale de trandafir, iar la baza formulei regăsim chihlimbar, vanilie, vetiver, lemn de cedru, paciuli și mosc.