FacebookTwitterLinkedIn

Știm că se întâmplă multe în jurul nostru sau mai departe de noi, modificări produse de oameni sau de nevinovata natură. Toate aceste întâmplări sunt documentate, înregistrate și postate pentru beneficiul locuitorilor planetei albastre, care pare din ce în ce mai gri dacă te uiți cu atenție.

Dar departe de albastrul cerului și de zgomotul produs de oameni se întâmplă multe, la nivel de sistem solar, galaxie sau chiar Univers. Hai să trecem în revistă tot ce s-a întâmplat în spațiul cosmic în ultimele luni, fenomene naturale sau simple aventuri umane.

S-au împlinit doi ani de când avem o mașină teleghidată și o mică dronă pe Marte. Mașinuța, denumită Perseverance, a supraviețuit 355 de zile și nopți pe planeta roșie, unde adună pietre pe care apoi le arde, sperând ca din ele să rezulte că în trecut planeta era prietenoasă cu viața. Drona, cu numele de scenă „elicopterul de pe Marte”, a zburat deja de 19 ori, cu toate că trebuia să facă asta doar de 5. Pe principiul „dacă merge, de ce să nu îl folosești”, drona este folosită pentru a găsit locurile bune de explorat cu mașinuța.

Și dacă tot sunt la capitolul table trimise în spațiu, în decembrie a plecat de pe planetă un nou telescop spațial, care între timp a ajuns în locul său de observație din vidul cosmic. Telescopul James Webb va fi folosit și pentru a detecta cât de poluate sunt planetele care se rotesc în jurul altor stele. Poate avem noroc și găsim extratereștrii la coadă la semafor.

Cel mai frumos loc din Galaxia noastră nu este în Bucovina, ci în primii parseci ai centrului galaxiei. Acolo densitatea de stele este de sute de ori mai mare decât în colțul nostru de galaxie, iar cantitatea de gaz și praf pe metru cub este de mii de ori mai mare decât printre stelele vecine cu Soarele. Din atât de mult gaz s-au format mii de stele imense care în timp au explodat și au umplut zona cu un fel fire cosmice de gaz puternic magnetizat. Filamentele au fost văzute foarte bine cu un radio telescop din Africa de Sud și se pare că ceea ce credeam că este un singur filament s-a descompus în filamente mai subțiri. Avem de-a face cu mănunchiuri de ațe gazoase, la distanțe de 150 de milioane de kilometri una de alta, care în trecut păreau un singur obiect. Aceste fire care emit  unde radio se găsesc în preajma găurii negre din centrul Galaxiei, care se pare că nu ar fi nevinovată de apariția lor. Vom mai vedea.

Centrul galaxiei noastre în lumină radio

Nu doar în centrul galaxiei se petrec lucruri ciudate, ci și aproape de noi, la doar un milion trei sute de mii de mii de miliarde de kilometri, unde s-a găsit o stea care nu ar trebui să fie. În mod normal stelele au la marginea lor cu spațiul un strat gros de hidrogen, iar sub el unul de heliu, însă steaua denumită ZTF J1901+1458 are ceva mai ciudat decât numele ei: este acoperită de carbon și oxigen, materiale care ar trebui să se afle în nucleul ei și nu la suprafață. Oare ce s-o fi întâmplat? E clar că o stea nu se poate întoarce pe dos ca o cămașă, ci că un fenomen mult mai violent a avut loc. Cea mai probabilă explicație ar fi ciocnirea a două stele pensionate, de tip pitică albă. Acestea conțin carbon și oxigen în interior și, dacă s-ar ciocni, s-ar putea explica ingredientele stelei ciudate. Se pare că nici după ce te pensionezi nu poți să stai liniștit. Exact ca la oameni.

Și, la final, prezint cea mai ciudată chestie din sistemul solar, după pizza cu ananas: un o piatră cu trei pietre satelit. Astronomii se supără când le spui asteroizilor „pietre”, la fel cum se supără vânzătorii de vase de gătit când le spui acestora „oale”. 

Asteroidul (130) Elektra este o piatră imensă, de 200 de kilometri, care se rotește în jurul Soarelui undeva printre Marte și Jupiter. În același timp, în jurul ei se rotesc alte trei pietre mai mici, cea mai mare de 6 km și cea mai mică de doar 1000 de metri în diametru. Momentan nu știm cum de s-a ales asteroidul cu sateliți. Fie câțiva bolovani de pe el au plecat în spațiu și au rămas ca sateliți, fie o parte din el s-a rupt pur și simplu. Orice ar fi fost, este clar că Elektra este unul dintre cei mai interesanți asteroizi din sistemul solar. Acum ne trebuie telescoape pentru a-l vedea mai bine sau, de ce nu, o misiune spațială pentru a vizita acest mini sistem.

Asteroidul Elektra și sateliții săi

Adrian Șonka este astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” și lector la Fundația Calea Victoriei unde susține Atelierul de Astronomie – Constelaţii, nebuloase, galaxii.