FacebookTwitterLinkedIn

Măsurile de plafonare și compensare a prețurilor la energie elaborate de autorități ”nu sunt sustenabile”, pentru că ar să facă diferența dintre consumul necesar nevoilor minimale și cel asociat confortului în fiecare gospodărie. Astfel de date nu sunt, însă, disponibile.

”De pildă, iarna crește consumul de energie electrică pentru cei care folosesc aeroterme sau radiatoare electrice în lipsa unei alte forme accesibile de energie (gaz natural sau lemne), ori pentru că apar întreruperi frecvente în alimentarea cu energie termică din sistemul centralizat de termoficare, potrivit Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).

În aceste cazuri, consumatorii vor fi nevoiți să consume electricitate peste pragul care le garantează cel mai scăzut preț al energiei, pentru a-și acoperi o nevoie esențială: cea de încălzire., atrag atenția experții ORSE.

De asemenea, schemele de sprijin ale autorităților trebuie să susțină și gospodăriile care au optat pentru tehnologii noi nepoluante, precum pompele de căldură, care au consumuri ridicate de energie electrică.

Măsurile luate de statul român încearcă să acopere problemele la nivel gospodăriilor, însă nu putem considera aceste măsuri ca fiind sustenabile, întrucât, în loc să fie direcționate înspre grupurile vulnerabile și spre cauzele structurale ale vulnerabilității, ele au aplicabilitate doar pe termen scurt”, spune Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatoarea ORSE.

Un element care lipsește în cazul ordonanțelor emise de Guvern privind plafonarea și compensarea este fundamentarea pragurilor de consum pe date de consum energetic la nivel de gospodării. Aceste date nu sunt disponibile, potrivit sursei citate.

În absența datelor de consum la nivel de gospodărie, elaborarea politicilor publice se poate baza pe estimările auditorilor energetici și ale managerilor energetici pentru localități

O astfel de abordare ar permite orientarea fondurilor publice în funcție de nevoile specifice ale gospodăriilor care, neacoperite, generează starea de vulnerabilitate.

Date statistice arată că, din totalul consumului de energie al unei gospodării, încălzirea reprezintă aproximativ 62%, însă consumul pentru prepararea apei calde crește în funcție de numărul de persoane care locuiesc în reședință.

”De exemplu, într-un apartament de 50 metri pătrați locuit de 5 persoane, consumul de energie pentru prepararea de apă caldă poate echivala cu cel pentru încălzirea apartamentului”, arată ORSE.