FacebookTwitterLinkedIn

Deficitul forței de muncă nu mai este în 2023 la fel de mare ca în 2022. Se fac angajări în continuare în România, dar nu la fel de multe ca anul trecut. Semnalul stagnării era dat de anul trecut de SUA, mai ales în domeniul IT. Noi avem întotdeauna o întârziere, de câteva luni față de ceea ce se întâmplă în SUA și în Europa de Vest, iar acum semnalul a ajuns și la noi.

Anul 2023 a fost cel mai greu din ultimii 35 de ani pentru angajații români. Cauzele – prea mulți factori de stres. După pandemie a urmat războiul din Ucraina, apoi războiul din Orientul Mijlociu, apoi – pe plan intern mediul de afaceri a fost surprins de modificări fiscale semnificative. Starea de anxietate a angajaților este la cote maxime.

Nici deficitul forței de muncă nu mai e ceea ce a fost. A scăzut.

“Deficitul forței de muncă nu mai este la fel de mare. Se fac angajări în continuare în România dar nu la fel de mult. Sunt mai mulți factori. Sfârșitul anului nu este cea mai bună perioadă pentru angajări masive și mai este vorba și despre rezultatele financiare ale acestui ultim trimestru și al acestui an. De exemplu în IT, prin prisma echipei de recrutare pe care o coordonez, a fost extrem de evidentă creșterea cererii anul trecut, când deficitul de personal era maxim – erau peste 10.000 de specialiști care lipseau și care ar fi fost angajați a doua zi, în România. La începutul acestui an, lucrurile au continuat, au fost făcute angajări, oamenii și-au schimbat joburile, iar de la jumătatea anului a început o stagnare și apoi un declin vizibil, atât în joburile existente – au fost înghețate angajările, cât și în dorința candidaților de a-și schimba locul de muncă. Deficitul forței de muncă nu mai este atât de mare pentru că majoritatea companiilor stau într-o expectativă, au redus numărul de posturi și reduc costurile la maxim ”, a declarat Oana Botolan, Managing Partner CTeam Romania, la Reinventarea României, emisiune realizată de Forbes România.

Iar schimbarea era previzibilă încă de anul trecut.

“În IT semnalul stagnării era dat de anul trecut de SUA. Noi avem întotdeauna o întârziere, de câteva luni spre un an, față de ceea ce se întâmplă în SUA și în Europa de Vest. Era normal să ajungă și la noi. Am văzut și la noi optimizări, mai ales în domeniul IT, în general datorită contractelor din SUA și din Europa de Vest, pentru că suntem în continuare o piață de outsourcing, nu creăm atât de mult pe cât am vrea să creăm în IT. Dacă lor nu le merge bine, nici aici nu poate să ne meargă bine”, a spus Bogdan Badea, CEO eJobs Romania, în cadrul aceleiași emisiuni.

El a explicat că întreaga piață s-a reglat anul acesta. După un prim trimestru excepțional, pentru că anul 2023 a avut un început chiar peste anul 2022, în aprilie – mai a început declinul pe oferta de locuri de muncă.

“Partea interesantă, dar în sens negativ, este atunci când se corelează și inversul – respectiv am văzut o creștere masivă pe CV-uri noi și de aplicări. Aceste semnale nu sunt tocmai bune. Când o piață scade și o altă zonă crește, în general asistăm la multe mișcări în piață. Poate nu le vedem, poate nu sunt atât de viralizate. Anul acesta îl vom încheia probabil cu cel mai mare număr de CV-uri noi pe care le-am avut vreodată și asta nu este neapărat bine,din multe pucte de vedere. Avem 250.000 de CV-uri noi primite anul acesta, până în noiembrie. Este exagerat de mult, cu peste 15% peste 2022, care a fost extraordinar de bun, din punctul acesta de vedere. A crescut și numărul aplicărilor și al aplicanților unici. Oamenii care își fac un CV nou nu aplică mâine neapărat, dar faptul că își fac un CV nu este neapărat ceva plăcut, precum shoppingul de black Friday. Este clar că acești oameni, fie au anumite temeri/anxietăți, fie s-a întâmplt ceva în compania în care sunt și nu neapărat sunt ei afectați, sau s-a întâmplat în industria în care lucrează, sau au un prieten care a trecut printr-o experiență legată de job. Este clar că s-a întâmplat ceva în rândul candidaților de s-au activat atât de puternic în 2023. Și este evident că oferta de locuri de muncă a scăzut în 2023 față de 2022, nu cu mult, vorbim despre o scădere de maxim 10% pe numărul de poziții postate, respectiv 330.000 de locuri de muncă postate anul acesta, dar sub nivelul de anul trecut”, a precizat Bogdan Badea.

În procente poate părea puțin, dar în număr absolut nu sună bine. Imaginea cu 30.000 de locuri de muncă mai puține în 2023 față de 2022 nu arată bine.

“Vedem pe toate mediile pe care comunicăm cu candidații temerile acestora. Ei spun: << Nu am fost dat afară, dar urmează să mi se termine proiectul. Nu vom mai avea un alt proiect, deci trebuie să îmi caut de lucru >>. Și, s-au făcut și disponibilizări în majoritatea industriilor, nu concedieri în masă, dar câte un pic și se adună”, precizează Oana Botolan.

La nivel de specialiști, cei care caută un job nu acceptă orice job. Potrivit unui studiu global, realizat de eJobs România, la care au participat toate site-urile Nr. 1 de joburi din lume, angajații români pun foarte mare preț pe factorii determinanți în alegerea unui nou job și factorii decisivi atunci când caută un nou loc de muncă.

“Suntem peste medie la toate. Media globală pentru salariu este 21%, iar în România este 53%. La numărul de zile libere, media globală este 14% ca factor decisiv, iar în România este 48%. Indicatorul echilibru job – viață personală, la nivel global este de 19% iar în România este de 41%. Stabilitatea jobului are un indice de 15% ca medie globală și de 35% în România. Aprecierea pentru muncă – 14% media globală și 33% în România. Nu este niciun criteriu pe care românii să nu îl considere decisiv și determinant în alegerea jobului. Noi vrem totul de la un job. Când nu faci aproape niciun compromis pe niciun criteriu, este clar că românii sunt extra pretențioși când vine vorba de job ”, mai spune Bogdan Badea.

Pe lângă cerințele de la care angajații nu abdică se adaugă faptul că investițiile se fac în zonele deja dezvoltate. Un exemplu concret este Oradea, care a atras foarte multe investiții, inclusiv compania finlandeză Nokian Tyres, care a anunțat investiții de 650 de milioane de euro într-o fabrică de anvelope pentru autoturisme. “La Oradea angajatorii se chinuiau să găsească oameni și înainte să vină Nokian Tyres acolo, mai ales ingineri și muncitori în producție. Una dintre probleme este că sunt zone superdezvoltate, precum – Oradea, București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, etc și zone în care ai găsi oameni, dar nu știi dacă vor să muncească.Scriptic suntem mulți, dar suntem pe antepenultimul loc în Europa din punct de vedere al populației angajate din totalul populației apte de muncă, cu un nivel de 62-63%. Vecinii noștri din Ungaria au 75%, iar Olanda are 84%. Sunt mulți români care pot să muncească dar nu vor, iar rata șomajului este o minciună totală. Un studiu făcut de un grup de profesori de la Universitatea ,,Dunărea de Jos” din Galați, arăta că în Galați rata șomajului este de 40-50%, nu 5-6%, cât se declară”, mai spune Bogdan Badea.

Nici la mobilitate nu stăm bine, pentru că noi românii nu suntem dispuși să ne mutăm dintr-un oraș fără joburi într-un oraș în care oferta de muncă este în creștere.

“Nu o să se ducă nimeni dintr-un sat din Vaslui cu toată familia să se mute la Timișoara. Avem o reticență în migrația forței de muncă. Sunt bonusuri pentru asta. Și statul și companiile oferă recompense, cazare, dar nu suntem mobili”, completează Bogdan Badea.

Pentru Oana Botolan, cerințele angajaților în contextul cererii de forță de muncă sunt normale. Ea spune că astfel, angajații își acoperă riscurile ce rezultă din schimbarea unui loc de muncă.

“De câțiva ani avem un mare deficit de forță de muncă și este logic ca atitudinea angajaților, care își caută un job, este să își testeze puterile și să vadă unde și în ce condiții ar putea să își schimbe locul de muncă și au pretenții legate de salarii, de condițiile de muncă și mie mi se pare perfect coerent. Nu este nimic rău în asta”, spune Oana Botolan. Ea consideră că în industriile în care oamenii sunt căutați nu este firesc să riște schimbarea locului de muncă și este normal să o facă pe mult mai mulți bani și dacă sunt condiții de muncă foarte bune, cu toate că este frustrant pentru angajatori. “De 20 de ani facem studii salariale și știm că pentru un anumit post nivelul mediu al salariului este, de exemplu 1.000 de euro și toți candidații cer 1.500. Angajatorii sunt puși în incurcătură. Dar angajatul gândește că are acum 1.000 dar își va schimba jobul doar pentru 1.400, chiar trebuie să merite. Aceasta este o reacție de ateptat în condițiile deficitului forței de muncă”, explică Oana Botolan.