Crearea de medicamente farmaceutice revoluționare, testarea unor noi materiale pentru automobile și simularea modului în care diferite scenarii de piață pot afecta băncile — acestea sunt doar câteva dintre sarcinile care pot dura luni sau chiar ani pentru a fi dezvoltate, chiar și cu cele mai avansate calculatoare.
Dar dacă această perioadă ar putea fi redusă la minute sau ore?
Aceasta este promisiunea din spatele calculului cuantic, un domeniu studiat de zeci de ani și care a atras interes — și investiții — tot mai mari din partea giganților tehnologici și a startup-urilor.
IBM a prezentat recent noul procesor experimental Loon și cipul cuantic Nighthawk, capabile să efectueze calcule extrem de complexe. Ultimii doi ani au adus anunțuri legate de tehnologia cuantică și din partea Google, Microsoft și a altor companii tech.
Potrivit McKinsey & Company, calculul cuantic ar putea aduce o creștere de 1,3 trilioane de dolari în anumite industrii până în 2035. Experții Forbes SUA cred că această tehnologie ar putea duce la descoperiri în criptografie, finanțe, știință și transport, iar IBM afirmă că tehnologia ar putea rezolva în câteva minute sau ore probleme care ar dura mii de ani pentru computerele clasice.
Cu toate acestea, drumul până acolo este lung. Spargerea barierei calculului cuantic nu presupune modernizarea computerelor existente, ci este o abordare complet diferită, bazată pe principiile fizicii cuantice. „Un avion de luptă nu este un Ferrari mai rapid doar pentru că are aripi”, a spus pentru Forbes SUA Sridhar Tayur, profesor la facultatea de business Tepper din cadrul Universității Carnegie Mellon, și „Computerele cuantice nu sunt doar calculatoare clasice mai rapide, ci funcționează pe un principiu diferit.”
Ce face calculatoarele cuantice să fie diferite?
Computerele stochează și procesează informația folosind o limbă formată din 0 și 1, cunoscuți drept „biți”. Calculul cuantic folosește, însă, „biți cuantici”, sau qubiți. În loc să fie 0 sau 1, qubiții pot fi 0 și 1 simultan și pot exista în stări intermediare, permițând procesarea informațiilor mult mai rapid.
Anna Stewart de la CNN a explicat această diferență astfel: să ne imaginăm o monedă care se învârte: biții clasici sunt moneda când cade cap sau pajură, în timp ce qubiții sunt moneda în timp ce se învârte — sau dacă ar putea reprezenta simultan cap și pajură.
Experții Forbes SUA notează că noile computere, cuantice, nu vor înlocui laptoapele sau telefoanele, ci ele sunt ideale pentru probleme de ansamblu care implică chimie și matematică, fiind potențial revoluționare în sănătate, studii de mediu, finanțe, știința materialelor și criptografie. Calculul cuantic ar putea fi extrem de influent și în criptografie și securitate cibernetică, putând fi folosit pentru a sparge coduri folosite pentru protejarea datelor.
BMW Group și Airbus lucrează cu startup-ul cuantic Quantinuum pentru a cerceta utilizarea tehnologiei în dezvoltarea celulelor de combustibil. Accenture Labs, compania de biotehnologie Biogen și firma de calcul cuantic 1QBit colaborează în cercetarea pentru descoperirea de medicamente, pentru că device-urile cuantice pot compara molecule mult mai mari decât cele pe care le pot procesa computerele clasice.
Până la spargerea barierei cuantice, industria are o mulțime de provocări de depășit. Qubiții sunt extrem de fragili, fiind foarte sensibili la factori externi precum temperatura sau lumina.
Noul procesor experimental Loon al IBM încearcă să rezolve această problemă prin demonstrarea faptului că există componentele necesare pentru a construi un computer cuantic rezistent la erori și funcțional la scară largă. Este un pas important, deoarece erorile sunt inevitabile — qubiții sunt ușor de perturbat. „Dacă doar mișc masa, pot distruge computerul nostru cuantic. Dacă intră puțină lumină, îl poate afecta”, spune Jay Gambetta, director de cercetare la IBM, în discuție cu Forbes SUA.
Încă nu este clar când calculul cuantic își va atinge întregul potențial. Posibil să fim la 10–20 de ani distanță. McKinsey afirmă că 72% dintre directorii, investitorii și cercetătorii intervievați cred că un computer cuantic complet rezistent la erori ar putea apărea până în 2035. IBM estimează că va ajunge la această performanță până la sfârșitul deceniului.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.