FacebookTwitterLinkedIn

Producătorii de fier, oțel, ciment, îngrășăminte, aluminiu, electricitate și, mai nou, hidrogen, incluși în noul mecanism european de monitorizare a emisiilor poluante (CBAM), vor trebui să facă aceste raportări din luna octombrie, dar încă nu se cunosc regulile de calcul.

”Din octombrie 2023, importatorii din sectoarele acoperite de CBAM trebuie să fie pregătiți pentru obligațiile lor de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor, iar mecanismul de stabilire a prețurilor va fi lansat în 2026”, potrivit Carbon Expert.

Sectoarele economice incluse în CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) sunt aceleași scare sunt incluse și în schema europeană de tranzacționare a emisiilor (EU ETS).

Două chestiuni controversate principale rămân, însă, pentru CBAM. În primul rând, nu se știe cum vor arăta cu adevărat și cum vor funcționa metodele și schemele de raportare și verificare pentru mărfurile importate.

”Deși luna octombrie bate la ușă, încă nu se cunosc regulile de monitorizare și raportare a emisiilor”, precizează Carbon Expert.

În al doilea rând, nu se cunoaște mecanismul de compensare sau de sprijin pentru companiile care produc în UE și care trebuie să achiziționeze certificate de carbon dar exportă în țări din afara UE unde nu există reguli similar privind protecția mediului sau sunt mai puțin ambițioase decât cele din UE.

Conform Băncii Mondiale, 47 de țări și peste 36 de orașe, state și provincii utilizează deja mecanisme de stabilire a prețului carbonului.

Aceste scheme de tarifare a carbonului în vigoare acoperă, în prezent, aproximativ 23% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

De asemenea, alte produse vor fi introduse în următorul deceniu în acest mecanism de ajustare al carbonului, având în vedere și emisiile indirecte.

Comisia Europeană va evalua includerea unor produse care ar putea fi expuse riscului de relocare a industriilor din UE, cum ar fi substanțele chimice organice și polimerii, începând cu 2030.

Emisiile indirecte de la instalațiile de producție ar putea face parte din emisiile care trebuie raportate și, în consecință, plătite de companiile importatoare.

”Logica creării acestui mecanism a fost să ofere condiții de concurență echitabile între industriile din UE și din afara UE care importă produse în UE, astfel încât ambele să plăteasca un preț similar al carbonului. Un alt scop al CBAM, mai idealist am putea spune, este să crească ambiția climatică în statele care nu se afla în Europa”, precizează compania.