Țara noastră a ajuns la un PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare (Purchasing Power Parity sau PPP) care reprezintă 77% din media Uniunii Europene, situându-se astfel deasupra Greciei, care are 68%, la egalitate cu Portugalia și Ungaria și aproape de Polonia – 79%, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
“În anul 2000, când România a început procesul de negociere pentru a intra în Uniunea Europeană, PIB/ locuitor, în termeni de paritate a puterii de cumpărare reprezenta doar 26% din media UE. Era cel mai scăzut nivel dintre țările candidate,” a declarat Mugur Isărescu, la Conferința Științifică Anuală a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate – ERMAS.
Rata de schimb a parității puterii de cumpărare este folosită pentru a compara nivelul de trai din țări diferite. Purchasing Power Parity sau PPP măsoară puterea de cumpărare a unei monede, exprimată într-o altă monedă de circulație internațională – euro sau dolar. Având în vedere că prețurile bunurilor și serviciilor diferă de la un stat la altul, paritatea puterii de cumpărare calculează o rată de schimb alternativă între monedele celor două țări, comparând un coș de bunuri.
În 2021, țara noastră avea a zecea cea mai ridicată creștere economică din UE, iar în 2022 a douăsprezecea cea mai ridicată creștere economică.
Chiar dacă este o bună evoluție a economiei noastre, guvernatorul BNR spune că nu este momentul să ne bucurăm, pentru că această creștere economică nu este egal distribuită în întreaga țară.
“Este o convergență impresionantă, dar nu e momentul să ne bucurăm. Creșterea în România, în această perioadă nu a fost distribuită egal”, a mai spus guvernatorul.
Bucureștiul este la peste 160% PIB/locuitor, comparativ cu niveluri mult mai scăzute în alte regiuni, precum Vaslui, care are cel mai scăzut PIB/locuitor. Din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/locuitor decât media națională, celelalte 27 având o dinamică mai slabă.
Guvernatorul BNR consideră că prin absorbția fondurilor europene poate fi îmbunătățită creșterea potențială a economiei.
“Continuând și îmbunătățind absorbția fondurilor europene reprezintă cea mai bună cale de a îmbunătăți creșterea potențială a economiei, fiind bună pentru o mai bună distribuție a PIB-ului în țară. Un alt factor care îmbunătățește economia este, desigur, capitalul uman”, a mai afirmat guvernatorul BNR.
București – de peste 2,5 ori mai bogat decât media europeană
Cel mai bogat județ, care este de departe București este de peste 2,5 ori mai bogat decât media europeană
Cel mai sărac județ din țară este Vaslui. Raportul dintre cele două, București și Vaslui este de aproape șase la unu, iar acest raport este printre cele mai mari din Europa.
Județele care evoluează cel mai rapid în convergența reală sunt: București, Cluj, Timiș, Alba, Sălaj, Tulcea și Sibiu. Județele care au pierdut cel mai mult în porționare relativă față de media națională sunt: Covasna, Ilfov, Constanța, Harghita, Mureș, Galați, Vrancea, Bihor și Bacău.
România extremelor
Regiunea București-Ilfov se situează pe locul 14 din 242 de regiuni europene, după clasificarea NUTS2, cu nivel al PIB-ului/locuitor de 164, față de media de 100 a UE. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln.
Pe de altă parte, avem și regiunea de Nord-Est a țării care este doar la 46% din media Uniunii Europene, pe locul 226 din 242 de regiuni.
Expansiunea PIB din primele nouă luni din 2022 a însemnat și creșterea cu 22% a PIB/locuitor, de la 8,8 mii euro la 9 luni 2021 la 10,7 mii euro la 9 luni 2022- cea mai mare creștere din UE.
În ultimii 10 ani doar Țările Baltice, Malta și Irlanda au avansat în clasamentul UE după PIB/capita.