Ajuns deja la a treia ediție, Târgul internațional de artă MoBu a transformat capitala României într-un punct de întâlnire al artiștilor din țară și străinătate, oferind o platformă esențială pentru promovarea artei moderne și nu numai.
Desfășurat pentru prima dată în 2023, într-o incintă… să-i spunem „neobișnuită”, un hangar de la Băneasa, MoBu a fost primul târg de artă contemporană din România și unul dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est, marcând un punct de cotitură pentru peisajul cultural al regiunii. Creat pentru a aborda absența unei platforme majore pentru arta contemporană din România, MoBU și-a asumat misiunea de a reuni sub același acoperiș galerii, artiști și colecționari locali și internaționali. A ajuns astfel să fie mai mult decât un târg de artă, transformându-se rapid într-o platformă vitală pentru susținerea pieței de artă din România, încurajând astfel colaborarea, schimbul cultural și o vizibilitate sporită atât pentru artiștii emergenți, cât și pentru cei consacrați.
Unul dintre primele succese ale târgului a fost aducerea lui Daniel Spoerri în România pentru prima dată, prezentând peste 120 dintre lucrările sale – un moment de referință pentru publicul local și un omagiu adus moștenirii sale. A doua ediție l-a avut drept oaspete pe Pascal Bruckner, alături de care publicul a explorat intersecțiile dintre frumusețe, identitate și societate, pentru a înțelege mai bine rolul artei în lumea noastră. Au fost prezente universități de artă de top din România: Universitatea Națională de Arte București, Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași (care vor fi prezente și la ediția din 2025), dar și o sumedenie de artiști consacrați și tinere speranțe.
Anul acesta, MoBu a promis să se autodepășească și a reușit, anunțând deja câteva zeci de artiști din și din străinătate care și-au expus lucrările în perioada 28 mai -1 iunie, în spațiul vast din pavilionul Romexpo, alături de un număr mare de galerii de artă precum Kulterra, Galeria de Artă Rotenberg-Uzunov, 88 Galerie, Ars Mater, Galeria Scemtovici & Benowitz, Sineva – Art important, ArtSommelier / Space for Artists, și multe altele. Iar faptul că târgul de artă a a căpătat o asemenea amploare se datorează unei echipe mici, dar entuziaste, coordonate de Demetra Arapu, cu care am avut plăcerea de a ne cunoaște încă de la prima ediție.
Și prima întrebare a fost… de ce? Sau mai bine zis, ce anume a stat la baza acestei idei, de a pune pe picioare un târg de artă.
„Motivația mea a fost aceea de a pune Bucureștiul pe harta internațională a târgurilor de artă relevante, într-un mod organic, ancorat în specificul local, dar deschis către complexitatea estetică și conceptuală a artei globale. MoBu este, dacă vreți, o declarație de încredere în potențialul artistic și intelectual al acestei regiuni,” spune Demetra apăsat, cu o pasiune în glas pe care rar ți-e dat să o auzi.
Te-ai ocupat de acest târg de la început; cum a evoluat MoBu de la prima ediție până acum?
Parcursul MoBu reflectă o dezvoltare organică, ghidată de un proces continuu de rafinare conceptuală și consolidare instituțională. Încă de la prima ediție, târgul a dorit să-și afirme vocația internațională și angajamentul față de excelența artistică, momentul definitoriu fiind găzduirea unei ample retrospective dedicate lui Daniel Spoerri. În timp, târgul a devenit o instituție articulată, cu o structură programatică atent calibrată, paneluri de discuții și intervenții site-specific; o structură care favorizează coerența discursului expozițional și susține diversitatea vocilor artistice. Fără a impune o rigiditate tematică, am cultivat o selecție bazată pe relevanță, vitalitate creativă și capacitatea lucrărilor de a genera sens. Am asistat, de asemenea, la o creștere semnificativă a interesului din partea galeriilor internaționale, a colecționarilor și a instituțiilor culturale, ceea ce indică o maturizare sănătoasă a proiectului.
Înțeleg că există cerere tot mai mare; care sunt criteriile de selecție pentru artiștii care expun la MoBu?
Selecția se bazează pe un set de criterii precum coerența discursului artistic, relevanța formală și conceptuală în contextul contemporaneității, capacitatea lucrărilor de a genera dialog și reflecție critică, precum și angajamentul profesional al artiștilor sau galeriilor care îi reprezintă. Nu ne preocupă doar valoarea estetică a lucrărilor, ci și poziționarea lor în dezbateri socio-politice, culturale sau ecologice actuale.
Dacă artiștii vin din proprie inițiativă, cum ai reușit să atragi atenția publicului și a colecționarilor la eveniment?
Am pus bazele unei structuri culturale coerente, cu o identitate clară și o viziune pe termen lung, care depășește logica strict comercială a unui târg de artă. Colaborările strategice cu instituții muzeale, universități de artă, publicații de specialitate și platforme digitale de colecționare au generat un cadru de vizibilitate consistent și credibil. În paralel, discursul nostru public s-a construit pe o dimensiune narativă sofisticată: am articulat MoBu nu doar ca pe un eveniment, ci ca pe o experiență culturală imersivă, cu substanță intelectuală.
Care crezi că este impactul pe care îl are acest eveniment asupra comunității artistice locale și internaționale?
Impactul se reflecta atât în dimensiunea sa imediată, prin vizibilitate, vânzări, conectare profesională, cât și în cea pe termen lung: stimularea producției artistice, consolidarea unei scene curatoriale profesioniste, atragerea interesului internațional asupra unei geografii culturale prea puțin explorate.
Cu siguranță, n-a fost floare la ureche să pui în scenă un astfel de eveniment: ce provocări ai întâmpinat în organizarea târgului și cum le-ați depășit?
Provocările au fost multiple: scepticismul inițial al pieței locale, lipsa unei culturi a colecționării, precum și dificultățile logistice inerente unui eveniment de anvergură. Le-am depășit prin perseverență, printr-o echipă dedicată și prin parteneriate strategice, atât în sectorul public cât și în cel privat. Am înțeles de la început că este un proiect pe termen lung, care presupune răbdare, viziune și capacitatea de a construi într-un mod sustenabil.
Cum crezi că poate contribui acest eveniment la promovarea artei contemporane în România și în lume?
Prin vizibilitate internațională, prin profesionalizarea infrastructurii culturale și prin coagularea unei rețele de actori relevanți, târgul contribuie la promovarea unei scene artistice complexe, care merită o platformă pe măsura potențialului său. În același timp, MoBu își asumă un rol educațional, formând noi generații de colecționari, public avizat și curatori conectați la tendințele internaționale.
Ce sfaturi ai pentru tinerii artiști care doresc să participe la o ediție viitoare a MoBu?
Le-aș sugera să-și cultive cu rigoare și autenticitate propriul discurs artistic, să rămână ancorați în contextul contemporan și să-și asume riscuri estetice și conceptuale. Să evite compromisurile comerciale facile și să se gândească la practicile lor ca la un act de cercetare și de intervenție culturală. În același timp, le recomand să înțeleagă dinamica instituțională a lumii artei — să participe la rezidențe, să colaboreze cu curatori, să își construiască portofolii solide și să învețe să se prezinte profesionist. MoBu este un spațiu deschis, dar și exigent; căutăm voci puternice, articulate, cu viziune.
La final, cum vezi viitorul târgului și ce planuri ai pentru următoarele ediții?
Viitorul MoBu implică o extindere a programului de artă emergentă, precum și consolidarea unei platforme de reflecție teoretică asupra rolului artei în societatea contemporană. Îmi propun ca târgul să fie un hub regional cu deschidere globală, în care colecționarii, curatorii, teoreticienii și artiștii să regăsească un spațiu de întâlnire critică. Planurile mele includ colaborări cu târguri internaționale, programe de rezidență pentru artiști și curatori, precum și extinderea către formate digitale și hibride.
„Am articulat MoBu nu doar ca pe un eveniment, ci ca pe o experiență culturală imersivă, cu substanță intelectuală.” – Demetra Arapu