Comitetul de Supraveghere Macroprudențială (CNSM), format din reprezentanți ai Ministerului de Finanțe și ai Băncii Naționale a României, propune Guvernului că băncile să aibă acces „integrat” la bazele de date ale clienților, cu scopul îmbunătățirii creditării și prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului.
„În prezent, există numeroși agregatori de informații care dețin date care ar putea facilita și reduce durata procesului de creditare, îmbunătăți procesul de creditare, sau asigura infrastructura necesară pentru derularea acțiunilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Noile tehnologii ar permite conectarea finanțatorilor la aceste baze de date astfel încât acestea să fie valorificate în vederea facilitării intermedierii financiare”, se arată într-un document al CNSM.
Această propunere are termen de implementare luna septembrie a anului curent și ar urma să fie pusă în aplicare de Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Interne.
În privința persoanelor juridice, CNSM recomandă „implementarea unor interfețe absolut necesare pentru verificarea surselor de venit și a obligațiilor de plată către instituțiile statului”, cum ar fi furnizarea de către ANAF, pe baza de mandat autorizat, a datelor cu privire la declarațiile de impozit pe venit pentru categoriile de persoane juridice și ai administratorilor.
Totodată, Trezoeria statului și Biroul de Credit ar urma să pună la dispoziția băncilor informații despre clienți, iar instanțele judecătorești ar urma să tarnsmisă instituțiilor de credit informații despre procesele în care sunt implicate firmele și administratorii acestora.
O altă propunere a CNSM este armonizarea legislației naționale la cadrul european pentru a asigura flexibilitate în implementarea inițiativelor în domeniul digital, prin recunoașterea efectului juridic și al semnăturii electronice (simplă) și al semnăturii electronice avansate.
Această propunere, adresată Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, are termen de punere în aplicare luna decembrie a acestui an.
În opinia CNSM, această măsură ar conduce la „reducerea birocrației, reducerea timpilor alocați diferitelor operațiuni, reducerea costurilor de interacțiune dintre cetățeni, companii, autorități și bănci, îmbunătățind astfel experiența clienților in procesul de creditare”.
Potrivit sursei citate, ambele măsuri ar contribui la creșterea intermedierii financiare, care în România atinge cel mai scăzut nivel din întregul bloc comunitar.