Schimbarea paradigmei sistemului fiscal european prin accentuarea elementelor care sunt sustenabile și care pot ajuta economiile statelor membre va viza cu prioritate domeniile protecției mediului și sănătatea. Această schimbare se traduce prin prin taxe de mediu și taxe pe viciu aplicate fiecărui individ.
”Acesta este viitorul. Vom trece din ce în ce mai mult la tipul acesta de taxe și nu vom mai pune atâta presiune pe taxarea corporațiilor, ci pe taxarea indivizilor. Asta înseamnă peste vreo zece ani. Va fi o taxarea graduală, infleunțată și de planul UE Fit for 55. Vor fi introduse noi tipuri de taxe care vor fi suportate de fiecare dintre noi”, a declarat Mihaela Mitroi, Managing Partner Global Tax Advise, invitată în cadrul unei noi ediții Forbes Power Breakfast – Scenariile noii paradigme fiscale.
Cu câteva excepții, este aproape imposibil de anticipat care vor fi măsurile la nivel global, însă există un fir roșu, inclusiv la nivelul UE, care indică intenția guvernelor de a sprijinii întreprinderile mici și mijlocii prin măsuri de reducere a taxelor și impozitelor.
Direcția actuală a politicienilor de la Bruxelles vizează și o diminuare graduală a impozitului pe profit și a impozitului pe venit. În România, guvernul pregătește eliminarea taxării cu 1% sau 3% pentru microcompanii, care era ”extrem de favorabilă”.
Potrivit lui Mitroi, nu se poate anticipa ce venituri suplimentare vor aduce aceste modificări legislative la bugetul de stat, dar este cert că ele ”mai mult provoacă o dezordine în mediul economic”. Alte modificări ale Codului Fiscal, precum interdicția ca o persoană fizică să fie acționar în mai mult de trei microîntreprinderi este binevenită, pentru că până acum s-a abuzat de acest regim.
O măsură care ar fi ”extrem de sănătoasă” pentru microîntreprinderi ar fi adoptarea modelului estonian de taxare, care prevede impozitarea profitului unei companii doar în momentul distribuirii acestuia sub formă de dividende.
„Sunt de acord să se introducă unele clauze anti-abuz, dar autoritățile ar putea să nu atace atât de mult microîntreprindrile prin modificările aduse nivelului de impozitare sau măcar ar trebui să le acorde o perioadă de tranziție”, a precizat Mitroi.
În timp ce statele UE încearcă diverse scenarii privind diminuarea valorii unor taxe și impozite, România intenționeză să le majoreze cu până la 50% începând cu 2023, într-un moment în care inflația afectează sever veniturile gospodăriilor iar costurile energiei sunt la maxime istorice.
Toate aceste elemente generează deja scăderea puterii de cumpărare, iar majorarea taxelor și impozitelor va genera în 2023 o scădere suplimentară a consumului și, implicit, a producției de bunuri și servicii.
Pe de altă parte, taxarea integrală a contractelor de muncă part-time va afecta cu siguranță multe afaceri și limitează și libertatea individului de a alege în ce condiții să muncească. În plus, autoritățile nu par să fi luat în calcul, în stabilirea acestor modificări, și modul în care generațiile tinere se raportează la muncă și la angajatori.
”În viitor, forma clasică a contractului de muncă probabil că nu va mai exista, pentru că generațiile tinere nu mai suportă să lucreze de la 8 la 5, ci preferă munca flexibilă, de acasă sau din altă parte. Dar, pe de altă parte, este o realitate a vieții pe care o trăim, anume că sunt oameni care vor să lucreze în mai multe locuri. Autoritățile ar fi putut să introducă și alte metode. Nu cred că era atât de complicat de verificat câte persoane lucrează în acest sistem”, a precizat Mitroi.