Primul semestru din 2026 a adus o evoluţie mixtă pentru agricultura românească, aceasta fiind printre puţinele sectoare care au evitat scăderea.
Perspectivele pentru recoltele din România au rămas relativ favorabile comparativ cu alte pieţe europene. Randamentele estimate pentru grâu, orz şi rapiţă se situează peste mediile pe termen lung, în timp ce porumbul şi floarea-soarelui rămân mai expuse temperaturilor ridicate, dar cu randamente prognozate peste nivelurile din 2025.
„Dacă vorbim de producţii, avem estimările interne. (…) Vedem o producţie de grâu bună. A fost un an excelent pentru rapiţă, cu 3,5 milioane tone. Avem porumbul, pentru care avem o estimare, dar încă nu ştim ce se va întâmpla – vara nu arată bine, vorbim de secetă instalată. La floarea-soarelui deja aproximarea este un pic mai precisă, pentru că a început recoltatul. Deci, avem o producţie totală bună, aş putea spune”, a explicat directorul general al Agricover Holding, Liviu Dobre.
În ceea ce priveşte preţurile, la momentul acesta se înregistrează creşteri faţă de anul trecut la oleaginoase, respectiv rapiţă şi floarea soarelui.
„Din punct de vedere al preţurilor, dacă ne uităm şi comparăm cu iunie anul trecut, grâul este în acelaşi range de preţ. Orzul este un pic sub, porumbul este un pic peste. Creşterile de preţ faţă de anul trecut sunt înregistrate, cel puţin la momentul ăsta, pentru oleaginoase, pentru rapiţă şi floarea soarelui. În contextul în care suprafaţa de porumb a României cultivată s-a redus semnificativ, asta a permis ca per total productivitatea în România să fie bună”, a spus Dobre.
În opinia sa, prima jumătate a anului confirmă că agricultura românească rămâne un sector rezilient, în timp ce fermierii continuă să lucreze într-un mediu cu presiuni semnificative asupra costurilor şi lichidităţii.
„Perspectivele de producţie sunt mai bune decât în anii anteriori, însă inflaţia, costurile ridicate ale energiei şi îngrăşămintelor şi accesul mai dificil la finanţare continuă să influenţeze deciziile din ferme”, a adăugat Liviu Dobre.
Potrivit acestuia, fermierii români au fost afectaţi anul acesta de creşterea costurilor de producţie, costul mediu al unui hectar în cultura mare urcând la 5.000 de lei, însă cea mai mare presiune asupra fermelor este legată de lichiditate.
„Unul dintre lucrurile care i-au impactat pe fermieri este creşterea costurilor de producţie, în special la motorină, o simţim cu toţii, vedem cât costă motorina la pompă, dar şi la îngrăşăminte. Situaţia geopolitică mondială a adus aceste creşteri semnificative de preţ, uneori chiar cu probleme de disponibilitate. Ce vă pot spune este că, din estimările noastre interne, astăzi, costul mediu al unui hectar în cultura mare a urcat la 5.000 lei – şi vorbesc de cheltuieli directe şi indirecte, directe fiind inputurile, indirecte fiind amortismente, costuri financiare, salarii şi aşa mai departe. Un lucru important este că, dacă ne uităm la preţul grâului, de exemplu, care este în jur de 1.000, 1.000 şi ceva de lei, asta înseamnă că un fermier, la o producţie medie de 5 tone, iese pe zero. Iar o producţie medie de 5 tone nu este uşor de obţinut, nu e la îndemâna oricui. Deci, creşteri semnificative şi variaţii foarte mari pe aceste două categorii de inputuri”, a precizat Dobre.
Însă, a continuat el, impactul acestor creşteri a fost „cât de cât diminuat”, întrucât, la începutul anului, fermierii au avut „ceva” stocuri de motorină şi de îngrăşăminte la nişte preţuri mai mici. În paralel, creşterea cu aproximativ 10% a preţului grâului în Uniunea Europeană de la începutul conflictului a contribuit la compensarea unei părţi din costurile suplimentare.
Însă, pe lângă aceste creşteri de costuri, cea mai mare presiune care planează asupra fermelor este cea legată de lichiditate. Piaţa finanţării agricole din România a crescut cu 4,5% în termeni nominali, în timp ce instituţiile financiare nebancare au continuat să avanseze mai rapid decât băncile, care au menţinut o abordare prudentă faţă de sector.
„Astăzi, în fermă, lichiditatea sau cash-flow-ul este mai importantă decât profitabilitatea. Agricultura a evitat scăderea anul acesta, dar simţim cu toţii o presiune foarte mare în ferme. Avem recolte bune, o să vorbim un pic şi de evoluţia preţurilor, însă avem creşteri semnificative de costuri pentru fermieri şi, în mod normal, având în vedere performanţa, vedem finanţarea din partea sistemului bancar stagnând. De asemenea, foarte important, cel puţin din punct de vedere al finanţării – şi cred că finanţarea este cel mai important element în toată ecuaţia asta a agriculturii româneşti – avem nişte rate ale creditelor neperformante care cresc foarte tare. Ce înseamnă asta? Rata creditelor neperformante sunt creditele care au probleme raportat la totalul creditelor”, a atenţionat Liviu Dobre.
Directorul general al grupului a subliniat că sectoarele care înregistrează cea mai mare rată a creditelor neperformante sunt agricultura şi construcţiile.
„La nivelul ţării, rata creditelor neperformante pentru IMM-uri, în general, pentru că fermele sunt IMM-uri, este de 6%. În schimb, din rapoartele publicate de Banca Naţională a României, dacă facem un zoom pe agricultură, rata creditelor neperformante s-a apropiat de 10%, care este o rată mare a creditelor neperformante. Deci, din toate creditele care se dau în România, două sectoare sunt în situaţia asta pe credite neperformante: agricultura şi construcţiile, dacă nu mă înşel. În context, performanţa noastră este bună. Ştim ce avem de făcut, suntem specializaţi şi reuşim să păstrăm o rată a creditelor neperformante sub media naţională şi în mod cert mult sub ce se vede pe finanţarea în agricultură din alte zone”, a concluzionat acesta.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
