În iunie continuăm „turneul” din acest an FORBES ROMÂNIA BEST CITIES FOR BUSINESS cu orașul Cluj-Napoca și aflăm care sunt provocările mediului de afaceri de la reprezentanții comunității de business din Cluj-Napoca și din județul Cluj!
Cu o istorie bogată și un patrimoniu cultural și arhitectural impresionant, județul din nord-vestul României reprezintă casa a peste 740.000 de persoane și găzduiește an de an studenți din toată țara. O alegere evidentă, de altfel, pentru tinerii care își doresc să experimenteze viața de capitală… însă care nu vor să se mute în București. Județul oferă, astfel, beneficiile unui oraș european: după Capitală, are cel mai mare Produs Intern Brut la nivel național, respectiv 72,5 miliarde de lei în 2022, cu perspective de a atinge 105,4 miliarde de lei în 2026; are cel mai mare salariu mediu net, de 4.525 lei, și una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului, de 1,2% în 2022, cu perspective de a se reduce și mai mult în următorii ani.
Iată principalele declarații ale speakerilor:
Dan Ștefan Tarcea, Viceprimar al Municipiului Cluj-Napoca:
„Mulțumesc mediului de afaceri clujean, am învățat împreună ce înseamnă reziliența. De multe ori v-ați mișcat mult mai repede decât autoritățile centrale și locale. Din 2004 am început să punem universitățile pe prim plan, să construim o strategie, pentru a avea o direcție. Strategia noastră a fost, pe lângă dezvoltarea mediului de afaceri, să punem învățământul pe primul loc avem peste 85 de mii de studenți, din care 15 mii de studenți străini, deci mediul de afaceri poate să stea liniștit, iar opt din zece studenți care nu sunt din Cluj decid să rămână aici după ce-și termină studiile. Apoi avem zona de IT cu peste 25 de mii de persoane, respectiv unul din cinci clujeni lucrează în această zonă. Vrem să trecem de la sintagma produs în Cluj, la inventat în Cluj.
Taxele și impozitele reprezintă 15% din bugetul plătit către municipiul Cluj Napoca, restul din impozite aferente businessurilor private.
Dacă până acum 2-3 ani discutam despre Smart City, azi trebuie să vorbim despre orașele digitale, cu transfer în toate domeniile de activitate din oraș. Dacă vorbim de green, direcția este sigură, să avem grijă de mediul înconjurător. Vedem că poluarea ucide tot mai mulți oameni, avem înmatriculate peste 200.000 de mașini, deci o creștere de 6-7 ori față de 1990.
Proiectul metroului are licitația încheiată, constructorul agreat, garanția plătită, iar pe 10 septembrie va începe partea de proiectare. Construcția acestui obiectiv vine cu multe provocări. Prioritizăm pietonii, transportul în comun, aceasta este viitorul, trebuie să luăm nu doar drepturile, ci și obligațiile cânt privim în vest.
Nicio companie nu va fi ocolită de inteligența artificială, cine va reuși să se adapteze va face performanță. Viteza cu care ne îndreptăm înspre această zonă este extrem de mare, deci vă încurajez să mergeți spre inovare, doar așa veți fi mai rezilienți.
Cred că următorii 10 ani vor fi cei mai buni din istoria României, care poate beneficia de 73 de miliarde de euro, depinde de noi autoritățile locale dar și de mediul de business. La nivelul municipiului Cluj Napoca avem proiecte de 4,5 miliarde de euro pentru a fi implementate în următorii 10 ani. ”
The Big Picture – Plan general: Pandemie, inflație, război – ce urmează și cum te pregătești pentru ceea ce nu știi că urmează?
Melania Pop, Business Developer International Work Finder:
„Din punct de vedere al angajatorului și noi am trecut prin aceleași situații ca toată lumea, cu războiul si lipsa de predictibilitate, dar am avut cereri de muncitori de la 2 la 800, iar în anumite domenii de activitate lucrurile nu au stat pe loc, ci au mers bine, precum automotive, HoReCa și agricultură, unde e mereu loc de crescut. Dar și noi suntem angajatori, astfel că am luat asiatici în echipă pentru a putea să ținem pasul.
La noi a fost o mare provocare, deoarece anumite domenii de activitate s-au dezvoltat mult, toate companiile își puneau întrebarea dacă să continue sau nu, deoarece aveam peste 3.000 de muncitori în proces. Când ai o lipsă de 2 muncitori poți să suplinești pe plan local, dar când ai lipsă de 200 e mai greu, am avut și cereri internaționale și a fost mai dificil să iei decizii, dar ne-am asumat riscuri.
În ultimii șase ani am avut multe puncte de strategie pe care le-am analizat și le-am schimbat, noi creștem odată cu cererea, am crescut și național și internațional, cererea te împinge din spate, trebuie să o asculți și să o înțelegi.
Noi recrutăm din 10 țări din Africa și Asia și ne influențează mulți factori, iar tot ceea ce se întâmplă trebuie comunicat sub forma unei situații, nu a unei probleme. Avem peste 500 de clienți din toate domeniile de activitate, iar noi trebuie să avem o relație deschisă și să explicăm deschis și foarte relaxat, la contextul românesc.
Avem o mie de asiatici, alături de angajații români, iar tinerii se întorc în țară și văd un interes în acest sens, dar în ce privește personalul asiatic mergem pe toate variantele, de la recrutare, până la specializare la locul de muncă. Cererea e tot mai mare, contingentul crește și noi trebuie să ne adaptăm împreună cu piața.”
Petru Ciurtin, Director Zonal Retail BCR:
„Pentru BCR ultimii trei ani au fost o provocare care ne-a forțat să devenim mai buni, am accelerat procesele de digitalizare, atât la persoane fizice cât și la companii. Am activat în transportul public din Cluj, încă din 2019 până în prezent peste 20 de milioane de plăți contactless în mijloacele de transport, ceea ce a ajutat să includă România în cadrul UE la această categorie.
O altă provocare, pe partea de forță de muncă, am adoptat o platformă prin care colegii noștri au fost alături, în fiecare moment, față de clienți, am avut platforme flexibile. Digitalizarea rămâne punctul forte pe care marșăm. Investim inclusiv în spații mai prietenoase, moderne, propice pentru un dialog financiar, am lansat un hub financiar în centrul Clujului și mai avem încă două proiecte de acest fel. Pandemia a continuat cu conflictul de la granițele noastre, am fost alături de refugiații din Sighetu Marmației.
Noi, ca bancă, suntem obișnuiți cu riscurile, le evaluăm și încercăm să le înțelegem, așa a fost și cu ultima provocare generată de criză, pentru că doar dacă susții economia poți să susții aceste evenimente provocatoare.
Primul punct este mentoring și de people development. Inteligența artificială are rolul ei, cred că putem trăi cu toții, noi ne considerăm cea mai digitală bancă din România.
La nivel de HR avem un plan anual sau multianual, care se completează cu cursuri, pregătiri practice și teoretice, pentru a ajunge la obiectivul setat, de ascensiune. Avem și programe de mentorship cu studenți, vrem să revoluționăm și să existe un echilibru între starea personală și cea profesională. ”
Cristiana Deca, Cofondator și CEO Decalex:
„Cred că două calități importante au reieșit pentru compania noastră, reziliența și adaptabilitatea. Noi activăm în zona de securitate cibernetică a datelor, iar pandemia ne-a pus în situația să ne gândim dacă de mâine nici un membru al echipei nu ar putea să lucreze, iar de aici am dezvoltat aplicații speciale.
Când a început războiul am avut senzația că proiectele stau pe loc și nu mai face nimeni business, dar discutând cu clienții noștri a trebuit să ne uităm un pic în spate și să analizăm din perspectivă de risc. A fost o abordare de la caz la caz, am făcut câte un scenariu pentru fiecare client, adaptabilitatea ne-a ajutat mult, a contribuit și flexibilitatea celor din echipă.
Punem accent pe dezvoltarea personalului, pandemia ne-a arătat că e important ca echipa să aibă valori comune, punem accent pe inovație, noi suntem una dintre primele companii din țară care fac AI, a devenit o nouă linie de business în companie. Umanitatea are o reziliență la schimbare, eu cred că AI va ajuta mult în automatizare.
Cred că simularea unor scenarii de risc rămâne cel mai bun cadru prin care poți demonstra ce se întâmplă în cazul unor crize. Nu trebuie să iei decizii sub imperiul fricii și al stresului, situația nu este niciodată atât de neagră pe cât pare, de fapt lumea este mult mai bună decât crezi și am evoluat mult într-o direcție bună.
Noi am reușit să aducem în echipă oameni noi, tineri, care termină în afară studiile și vor să se întoarcă în țară, semn că piața se maturizează. Am reușit să ne adaptăm fiecărui angajat.”
Mircea Turdean, Director General Farmec:
„Temeri nu există, numai oportunități, dacă suntem oameni de afaceri. Noi le-am creat, în pandemie am făcut cea mai mare cifră de afaceri din ultimii 20 de ani comparativ cu anul anterior, când lumea stătea acasă, noi lucram în trei schimburi.
În ultimii doi an a fost e explozie a creșterii prețurilor la materiile prime cu până în 40%, să nu mai vorbim de utilități, de dificultățile din lanțul de aprovizionare, multe provocări pentru că noi avem contracte și dacă nu livrezi la timp ești penalizat. Le-am făcut față și le-am rezolvat.
Una dintre strategiile noastre este planul de produse noi și de modernizare, în funcție de cerințele și necesarul pieței. Suntem pe poziția numărul 1 ca producător și vânzător de cosmetice pentru că nu copiem, ci inovăm, studiem piața europeană, vedem ce se caută, inclusiv de produse de curățenie. Anul trecut, produsele noastre cosmetice nu acopereau generația Z, așa că am introdus o gamă de produse destinată acestui segment și facem milioane și pe acest segment, care se vând extraordinar, se vând online, am dezvoltat site-ul, am făcut campanii de marketing și promovare.
Apoi pentru produse pentru bebeluși am dezvoltat linia de produse Gerovital Kids, uleiuri, spume, creme, produse specifice pentru corpul bebelușilor, pe care am lansat-o în magazinele noastre de brand chiar astăzi.
Una dintre temerile noastre este concurența neloială cu angajații de la stat, toată lumea știe ce salarii monstruoase se dau la stat, așa că riscăm să pierdem personal valoros din această cauză. Avem bonusuri de loializare, la cinci ani salarial, sporuri de vechime care erau în trecut le folosim și noi, pentru că salariul este important, omul trebuie să vadă că se îmbunătățește. Împreună cu fabrica Terapia avem un liceu la care oferim bursă, specializăm copii și îi aducem la practică iar la terminarea liceului îi angajăm la noi. Avem burse și la trei facultăți, pentru ne asigura că aducem specialiști din chimie, farmacie și altele.”
BUSINESS STRATEGIES – GROS PLAN: ROLUL CLUJULUI ÎN NOUL CONTEXT
Magda Palfi, Director Regional Corporații Cluj Raiffeisen Bank:
„Piața forței de muncă din Cluj este una destul de dificilă. Există domenii în care chiar nu poți aduce forță de muncă din străinătate. Ce putem face? Este să ne motivăm angajații și să ni-i loializăm. Privind către oportunitățile mediului de afaceri din Cluj, una dintre cele mai importante este tocmai puterea de adaptabilitate a antreprenorilor în aceste perioade foarte incerte. Ca tendințe cu privire la evoluția mediului local de business, putem afirma că în acest moment există această redresare din punct de vedere financiar”.
Emil Petru, COO NTT DATA Romania:
„Piața forței de muncă din Cluj ne oferă mereu diverse provocări. Nevoia de resursă umană a crescut, în mod special și în industria IT. Este adevărat că în acest moment există un val de concedieri în această industrie, în special în țările din afară. Candidații își doresc acum proiecte care să-i dezvolte, se simte o altfel de mentalitate în această zonă. Clujul are un potențial enorm dacă strategiile din administrația locală se vor implementa. Din păcate, evoluția mediului de afaceri din Cluj ne ține încă departe de unele investiții majore. De obicei, se vizează investiții pe zona regională, și nu neapărat privind către cea locală.”
Anca Popescu, Director al fabricii Rondocarton Cluj:
„Consider că cea mai importantă resursă spre dezvoltarea unei companii sunt echipele, oamenii. Oamenii calificați. Este foarte important să susținem partea aceasta de a educa și de a forma viitorii angajați. Este nevoie de meserii speciale, de joburi specifice. Părțile forte ale mediului de afaceri din Cluj fac referire la tot ceea ce înseamnă produse marca Cluj.”
„Este nevoie însă de o fluidizare a traficului, mediul de afaceri din Cluj are nevoie de o infrastructură mult mai bună. Ca planuri de viitor, în următorii 3-5 ani ne-am propus să creștem capacitatea de producție, de asemenea, vom investi în partea de educație și training, dar și în ceea ce înseamnă energia verde”.
Florin Ungureanu, Director Comercial regional First Bank:
„Din păcate, noi ca sistem bancar nu mai suntem printre favoriții candidaților în privința locurilor de muncă. Piața forței de muncă din Cluj este foarte provocatoare din punct de vedere, al găsirii de angajați. Ca o caracterizare actuală, am putea spune că, în acest moment,angajăm foarte greu noi colegi, și îi pierdem prea ușor. Clujul înseamnă acum IT și piață imobiliară. Important este însă să scoatem în evidență și alte linii de business. Clujul poate fi pus pe harta economică națională și prin aportul mediului de afaceri local în alte domenii. Un exemplu în acest sens este zona de producție.
Ca planuri de viitor, vrem să ajutăm în continuare antreprenorii din Cluj, în special, prin a-și duce la bun sfârșit proiectele. De asemenea, vom investi în digitalizare, pentru a eficientiza activitatea în companie și nu numai.”