Carrie Lam, care a guvernat centrul global financiar într-o perioadă marcată de nenumărate proteste anti-guvernamentale și de pandemie, a declarat că nu va mai candida pentru al doilea mandat.
Anunțul lui Lam vine pe fondul informării din media potrivit căreia secretarul de stat John Lee, și-ar fi anunțat demisia pentru a putea intra în cursa prezidențială, candidând împotriva lui Lam la alegerile din luna mai a acestui an.
„Am spus tuturor că familia este prioritatea mea numărul unu și acesta este motivul retragerii mele”, a declarat Lam, potrivit Reuters. „Se pare că toată lumea crede că este timpul ca eu să merg acasă.”
Carrie Lam a refuzat să comenteze lista posibililor candidați care ar putea să o înlocuiască și a spus că nu s-a decis asupra planurilor de viitor.
Lam, născută în 1957 în Hong Kong-ul condus de britanici, fost funcționar public întreaga sa viață profesională, și-a început mandatul în 2017 cu misiunea de a unii o metropolă care se desprindea de influența Beijingului.
Doi ani mai târziu, milioane de suporteri ai democrației au ieșit pe străzi în proteste violente împotriva guvernului. Această instabilitate a determinat oficialii de la Beijing să impună o lege de securitate națională în iunie 2020, ceea ce i-a adus mai multă putere ca niciodată.
În 2019, Lam a spus că și-ar da demisia dacă aceasta ar fi o opțiune, adăugând într-o discuție cu un grup de oameni de afaceri că șeful executivului „trebuie să servească, prin constituție, la doi stăpâni, adică guvernului central popular și cetățenilor Hong Kong”.
Lam a declarat la începutul acestei săptămâni că le-a propus autorităților chineze o restructurare guvernamentală care ar include noi divizii de politici, însă această posibilă schimbare va fi decisă de următorul lider.
Lee, în vârstă de 64 de ani, un oficial din securitate care a fost parte a biroului executiv în timpul protestelor violente pro-democrație din 2019, a fost promovat în 2021 într-o mișcare pe care unii loialiști au spus că ar semnaliza focusul reînnoit al Beijing-ului spre securitate, mai degrabă decât spre creșterea economică.
Un purtător de cuvânt al biroului lui Lee a spus că nu va comenta speculațiile din media conform cărora Secretarul Șef de Stat ar planifica să candideze pentru conducerea metropolei. Alți posibili candidați menționați de media ar fi secretarul de finanțe al Hong Kong, Paul Chan, sau fostul lider Leung Chun-ying. Niciunul nu și-a anunțat oficial candidatura până acum.
Hong Kong s-a întors de sub conducerea britanică la cea chineză în 1997, cu garanția unui spectru mare de libertăți, inclusiv a celei de a avea un legislativ independent și dreptul la parlament propriu pentru cel puțin 50 de ani.
Statele Unite i-au sancționat atât pe Lam, cât și pe Lee, printre alți oficiali, în 2020, spunând că au subminat gradul mare de autonomie de Beijing al Hong Kong-ului și au restricționat libertatea de exprimare politică prin legea de securitate națională care pedepsește chiar cu închisoare pe viață ofense cum sunt subversiunea și disensiunea (politică). Autoritățile chineze și cele ale Hong Kong-ului neagă faptul că drepturile individuale sunt erodate și spun că legea de securitate națională a fost necesară pentru a restabili echilibrul necesar pentru un succes economic după o destabilizare atât de prelungită.
Alegerile liderului de la Hong Kong au fost mutate în data de 8 mai pentru a oferi timp guvernului să gestioneze valul de Covid-19 care a infectat mai mult de un milion dintre cele 7,4 milioane de locuitori ai metropolei. Mandatul lui Lam se termină pe 30 iunie 2022.
De când Hong Kong s-a întors sub aripa chineză a avut patru lideri executivi, iar toți s-au luptat să găsească un mod de conviețuire cât mai echilibrat între aspirațiile democratice și liberale ale rezidenților și viziunea partidului comunist chinez.