Forbes România i-a invitat pe cei mai importanți lideri din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2023 și despre provocările anului 2024 în proiectul editorial #lecțiipentru2024.
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2023?
„Instabilitate”. Vorbim de războiul de la graniță și războiul din Orientul Mijlociu, primul deja amenințând cu efectul de undă al unei crize financiare globale, ce se resimte în primul rând prin majorarea prețurilor la energie și scăderea puterii oamenilor de cumpărare. Pe de altă parte, la nivel local, vorbim de tensiunea pe care o resimțim din partea legislativului care pune la mare încercare companiile mici și mijlocii prin măsurile fiscale. În plus, 2023 este anul de glorie al inteligenței artificiale, un lucru grozav, dar care trebuie privit cu rezervă, în ceea ce privește folosirea neadecvată a tehnologiei.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2023? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Odată crescute costurile și instabilitatea în mediul privat, a trebuit să găsim soluții pentru a livra obiectivele promise, chiar dacă asta a însemnat eforturi și mai mari din partea noastră. Momentul de cumpănă a fost acela în care s-a zguduit legea sponsorizării, imaginându-ne valul impactului colosal pe care l-ar fi avut dacă ar fi trecut în Parlament sub forma propusă.
Misiunea organizației Narada este de a mobiliza comunitățile pentru a găsi soluții la problemele din școlile românești. Ne-am propus ca obiectiv 50 de mii de copii la care să ajungem în acest an, am ajuns undeva la peste 40 de mii. Ceea ce nu este tocmai conform estimărilor și dorinței noastre este mobilizarea comunităților, unde trebuie să mai depunem efort.
Cum au influențat crizele suprapuse și noua situație geopolitică (continuarea războiului din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel) activitatea companiei dvs.?
Nu aș putea spune că ne influențează în mod direct. Am avut provocări în 2022, când mii de copii refugiați ucraineni aveau nevoie să fie integrați în școli, să nu piardă contactul cu educația. Atunci ne-am implicat direct și am sprijinit prin intervenții directe. Războiul din Israel este probabil la început, însă efectele ar putea să se vadă cât de curând pe bursă, lucru ce ar putea distrage atenția oamenilor de business de la a se implica în cauze umanitare.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Dintre punctele sale slabe aș enumera faptul că s-au transferat costurile clientului final și nu am văzut creativitate în soluții; forța de muncă locală și calificată este insuficientă; nu reușim să inovăm suficient de repede; nu reușim să punem presiune pe stat pentru a se schimba și a fructifica un mediu mult mai inovativ. În ce privește avantajele, dincolo de a avea un sector IT, a crescut apetitul companiilor de a folosi tehnologia pentru a depăși barierele clasice.
Acum, înaintea unui an electoral complex, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Așteptarea este să vină cu o viziune foarte clară, cu obiective foarte clare pe fiecare direcție și cu un cadru legislativ care nu fluctuează, ci facilitează investițiile în educație, în dezvoltarea antreprenoriatului, în forța de muncă etc.
Pentru a vedea efectele în domeniul nostru, e nevoie să experimentăm cât mai mult, să scalăm și e nevoie de investiții pe termen lung și foarte lung, nu pe timpul unui singur mandat.
Care sunt principalele 3 puncte ale strategiei dumneavoastră de business pentru anul viitor?
Principalele strategii vizează extinderea nivelului de mobilizare a comunităților; dezvoltarea și folosirea și mai mult a tehnologiei pentru nivelul următor de impact, precum și optimizarea modelului operațional.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați, în anul 2024?
În ceea ce privește domeniul nostru, tot acest tumult pune sub semnul întrebării rostul educației, dar și metodele prin care se face educația. Oamenii se întreabă: „de ce să învăț când am inteligența artificială, de ce să mă pregătesc pentru joburi care vor fi făcute de roboți, ce am de făcut să-mi pun valoarea în lume?”. Provocarea nu vine din acest context, ci din tratarea superficială a lui „avem șansa să recuperăm tot ce am pierdut la nivel de educație în ultimii 30 de ani; altfel, riscăm să creăm diferențe sociale de neînchipuit care vor sacrifica generații de aici înainte”.