Forbes România i-a invitat pe cei mai importanți lideri din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2023 și despre provocările anului 2024 în proiectul editorial #lecțiipentru2024.
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2023?
PDC: Pivotare. Ultimii 5 ani ne-au demonstrat că trebuie să ne schimbăm perspectiva asupra modului în care planificăm, executăm și apoi evaluăm activitatea oricărei companii. Crizele suprapuse și volatilitatea mediului economic ne obligă, pe noi, jucătorii din economia noastră, să avem un plan dinamic și să ne adaptăm constant noilor situații – fie că vorbim despre inflație, crize de aprovizionare, Covid, război sau altele.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2023? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Am depășit rezultatele asumate la începutul anului. Motivele de îngrijorare țin de obicei de provocarea de a ne adapta constant noilor condiții de piață. Facem demersuri pentru a evolua constant în domeniul nostru de activitate, de a dezvolta piața și soluțiile complete de restructurare pe care le putem oferi companiilor în dificultate.
Cum au influențat crizele suprapuse și noua situație geopolitică (continuarea războiului din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel) activitatea companiei dvs.?
Noi suntem specializați în managementul crizei și crizele nu ne sperie, din contră. De peste 20 de ani, rezolvăm crize și ne-am antrenat să vedem ce este dincolo de comportamentul de criză și acționăm cu curaj. Suntem întotdeauna pregătiți să sprijinim companiile care au ajuns într-un punct sensibil să îl depășească, să se însănătoșească.
Provocările mai recente nu au schimbat esențial activitatea noastră însă ne-au încurajat să regândim constant produsul nostru, adaptat la problemele curente întâmpinate de antreprenori. Viitorul pentru noi înseamnă mai multe restructurări și companii sănătoase redate mediului economic.
În ceea ce privește economia noastră, șocurile din ultimii ani și încetinirea economiei în anumite sectoare de care suntem foarte dependenți, cum e Germania, unul din principalii importatori de produse romanești, cred că și-au lăsat amprenta în performanța companiilor pe termen lung. Ne așteptăm în continuare să vedem efectele.
În ultimii ani a existat o schimbare a politicii europene în ceea ce privește restructurarea companiilor, din zona de default în zona de prevenție, transpuse în legislațiile naționale. Acum statele reduc măsurile de sprijin aplicate după începerea pandemiei. Este o provocare pe care o vom vedea în perioada următoare și va fi important ca mecanismele de restructurare să se potrivească atât cu nevoile fiecărei părți și să se și poată implementa suficient de eficient pentru a nu ajunge la etapa de default, unde nu mai rămân multe șanse de salvare a companiei.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Studiului companiilor de impact realizat de CITR în fiecare an timp de 10 ani arată un număr mare și în creștere de companii a căror indicatori de performanță relevă o dificultate accentuată. Ce înseamnă asta? Pe de o parte dovedește reziliența deosebită a antreprenoriatului din România, care gestionează un echilibru extrem de dificil în activitatea curentă, cu grade de îndatorare foarte mari și profitabilitate foarte redusă. Pe de altă parte, subliniază o fragilitate accentuată, nivelul ridicat al creditului furnizor, marjele mici, expunerile pe puțini clienți lăsând multe afaceri puțin pregătite pentru încă un șoc.
În România, sunt în total 40.000 de companii de impact din cele 800.000 înregistrate la nivel naţional. Deși companiile de impact reprezintă 5% din totalul companiilor româneşti, ele generează peste 80% din cifra de afaceri la nivel naţional.
Astăzi, 10.000 de companii româneşti cu active de peste un milion de euro sunt restructurabile, în timp ce alte 6.700 sunt la un pas de insolvenţă. Pe segmentul analizat în studiul companiilor de impact remarcăm de asemenea o creştere cu 17% pe an a volumului total al datoriilor.
De la începutul pandemiei, am văzut o creştere a datoriilor în zona creditului furnizor. Am avut lichiditate disponibilă, dar în acelaşi timp s-au acumulat datorii pe ciclul de producţie sau pe lanţul de furnizori.
Deci la nivelul economiei noastre putem spune că vedem o lipsă a performanței, care nu provine dintr-o lipsă de bani a companiilor, ci din faptul că acestea nu mai produc valoare pe termen lung. Este un trend global care a apărut ca urmare a eforturilor de a ține companiile în viață începând cu perioada pandemiei. Costul este profitabilitatea lor. Iar în acest sens avem nevoie de o conversație la nivel național despre sănătatea economiei și dificultatea companiilor.
Aici intervin soluțiile de restructurare, care sunt diverse și pot fi adaptate nevoilor companiilor. Prin regândirea businessului, acestea pot sprijini companiile să se optimizeze, să își îmbunătățească poziția în piață, profitabilitatea, capacitatea pe termen lung de a produce valoare și profit.
Care sunt principalele trei puncte ale strategiei dumneavoastră de business pentru anul viitor?
Cel mai important punct pentru noi este dezvoltarea constantă a competențelor echipei pentru a oferi soluții de restructurare 360 de grade pentru companiile în dificultate care vor să redevină performante. Fie că se numesc acord de restructurare, concordat preventiv, restructurare operațională, financiară sau de business. Este o adaptare la nevoile pieței pe care noi o simțim ca o nevoie a companiilor.
Și asta este cel de-al doilea punct în strategia noastră, adaptabilitatea. Ne adaptăm noi constant la nevoile antreprenorilor și companiilor. Și sprijinim companiile în dificultate să se adapteze noile vremuri.
Nu în ultimul rând, ne uităm constant la calitatea serviciilor pe care le oferim.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați, în anul 2024?
La nivel mondial trebuie să conștientizăm că ne putem îndrepta către o perioadă caracterizată de dobânzi mari, creșteri mici (atât la nivel de GDP cât și de marje comerciale) și impredicibilitatea cererii în anumite domenii.
În România, per total, în piață există un număr mic de insolvențe, dar vedem și vom vedea o creștere a procedurilor prealabile insolvenței, adică de restructurare. În prezent vorbim de peste 100 de astfel de proceduri în zona companiilor de impact.
Anul viitor nu cred că vom vedea o schimbare majoră a numărului de companii care intră în zona de insolvență. Vom vedea un shift mai mare în zona de prevenire pe măsură ce creditorii principali sau furnizorii vor accepta că este necesar să găsească o formulă de restructurare.