Forbes România i-a invitat pe cei mai importanți lideri din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2023 și despre provocările anului 2024 în proiectul editorial #lecțiipentru2024.
Nicoleta Hrițcu, fondatoare Cuptorul Moldovencei:
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2023?
Aleg două cuvinte: unul pentru mediul intern al companiei mele, iar celălalt pentru contextul extern. În companie, cuvântul anului 2023 a fost „curățenie”, în timp ce cuvântul pentru mediul extern a fost „haos”. De ce „haos”? Pentru că, după perioada pandemică și după izbucnirea conflictului din Ucraina – factori care au generat consecințe cum ar fi inflația și scăderea puterii de cumpărare, am “beneficiat” de multe schimbări fiscale și legislative. Creșterile de impozite și taxe, precum și scoaterea beneficiului pentru angajații din sectorul nostru de activitate, au pus presiune și mai mare pe situațiile noastre financiare, care (oricum) nu arătau grozav după pandemie.
Antreprenorilor din producție li s-a oferit un benficiu fiscal pentru angajați, prin care contribuțiile la CASS și CAS rămâneau în salariile nete, un beneficiu promis până în 2028. În 2023, au anulat parțial acest stimulent, reducând salariile nete cu 10,5%, punând astfel o presiune pe relația cu angajații, mai ales cei direct productivi, respectiv o presiune pe bugetul de salarii, pe care a trebuit să îl suplimentăm. Pentru a putea suporta onorabil toate aceste modificări, am făcut „curățenie”. Această „curățenie” a fost un proces amplu de audit intern, referitor la structura salariaților, la furnizorii cu care lucram și la contractele cu aceștia, la colaboratorii noștri și, nu în ultimul rând, referitor la planul de marketing. În urma auditului, am luat decizii, unele dintre ele complet nepopulare. Nu a fost nici ușor, nici plăcut. Dar efectele pozitive s-au văzut la sfârșitul anului.
Care au fost motivele dumneavoastră de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2023? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Creșterea prețurilor la materiile prime și la servicii și lipsa de predictibilitate la nivel legislativ și fiscal – acestea au fost principalele noastre motive de îngrijorare. Am asistat la schimbări peste schimbări și niciuna în favoarea antreprenorilor.
Rezultatele noastre sunt mai bune în 2023 față de 2022, dar nu am făcut investiții. Am înregistrat un profit mai mare și am avut un grad de îndatorare mai mic, însă ne-am descurcat cu o echipă mai restrânsă, fără să creăm locuri noi de muncă. Din fericire, loialitatea angajaților a compensat mult acest context nefavorabil. Într-o perioadă critică, echipa de management a devenit sinergică și funcționează. Am reușit să recreăm relații mai strânse și corecte cu furnizorii și să obținem o putere de negociere mai bună cu aceștia. Un alt obiectiv atins anul trecut, derivat din necesitatea de a ne adapta la un mediu economic lipsit de predictibilitate, a fost implementarea unui sistem ERP (Enterprise Resource Planning), cu toate modulele necesare pentru a avea o imagine completă a situațiilor financiare și a rezultatelor în timp real, pentru a avea flexibilitate în luarea deciziilor.
Atunci când prețurile cresc de la o zi la alta, trebuie să știi exact care îți sunt costurile pentru a acționa în timp util asupra prețurilor de vânzare de la raft. Altfel, riști să vinzi în pierdere. În mod normal, planul de business îl făceam pe un termen mai lung. Și a fost bine așa, însă, având în vedere ceea ce am experimentat în ultimii ani, înțeleg că flexibilitatea și adaptabilitatea devin concepte esențiale în mediul de afaceri actual, chiar dacă firma este mai mare.
În cazul nostru, vorbim de o întreprindere mijlocie, cu 78 de angajați. Rezultatele mai bune se datorează, în primul rând, eficientizării și nu creșterii vânzărilor, care sunt în scădere din cauză că puterea de cumpărare a scăzut. În același timp, concurența crește, ceea ce nu este un lucru rău, dar ne obligă în permanență să ne reinventăm, să facem din nou investiții și să lucrăm la portofoliul de produse, la canale noi de distribuție, precum și la atragere de clienți noi.
Cum au influențat crizele suprapuse și noua situație geopolitică (continuarea războiului din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel) activitatea companiei dumneavoastră?
Prima dată menționez „creșterea” prețurilor. Au fost niște valuri de scumpiri la toate materiile prime și la utilități. De asemenea, ne-am confruntat cu probleme în privința stocurilor la furnizori. Am jonglat cu câte trei – cinci furnizori pentru fiecare materie primă. De asemenea, am învățat să facem stocuri la materiile prime cheie, cele scumpe, cum ar fi untul, nuca, zmeura, smântâna pentru frișcă sau ciocolată. O altă consecință a crizelor din ultimul timp este scăderea puterii de cumpărare a clienților, lucru pe care, așa cum am spus, l-am simțit și în cazul nostru. Toată această presiune a scumpirilor, precum și contextul general de instabilitate politică se observă în comportamentul de consum. Chiar dacă valoarea bonului de cumpărături nu a scăzut, frecvența de cumpărare s-a redus.
Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Singurul punct tare, din punctul meu de vedere, este că mediul antreprenorial s-a maturizat, fiind caracterizat de o dinamică interesantă. În domeniul nostru cel puțin, se simte o efervescență care-mi place. Finanțarea nu mai este o problemă pentru IMM-uri. Există produse bancare foarte potrivite pentru start-upuri. Au devenit populare și alte metode de finanțare, cum ar fi business angels și fondurile de investiții, mai ales pentru firmele mici cu rezultate bune, care au potențial.
Standardele au crescut și, totodată, a crescut calitatea jocului concurenței. De altfel, nivelul de trai s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii zece ani, iar clienții își doresc acum, mai mult ca oricând, un produs de calitate, pentru care sunt dispuși să plătească. Businessurile bazate pe calitate, cu diferențiatori puternici, suferă mai puțin. Chiar și contextul actual încurajează povești autentice, făcute cu responsabilitate și cu drag de clienți. La nivelul general al pieței, se stratifică mai clar segmentele clienților și nișele. Observasem, după pandemie, un segment bun al clienților cu venituri medii, dar în 2023 acest segment s-a subțiat considerabil, pentru că veniturile românilor nu țin pasul cu creșterile de prețuri.
La capitolul „puncte slabe”, putem trece mai multe. Încă o dată, amintesc despre lipsa predictibilității în domeniul fiscal și legilativ. Este un efort foarte mare din partea antreprenorilor să se adapteze la aceste schimbări, mai ales acolo unde marjele sunt mai mici. Un alt factor este concurența neloială. Și aici mă refer, în continuare, la salarii plătite la negru și la vânzarea fără bon fiscal. Dacă e lege, atunci să fie lege pentru toți operatorii economici. Deși obesrv și eu că, în ultimii ani, s-a redus fenomenul, încă aflu de la potențiali angajați, în momentul interviului pentru angajare, că ”în altă parte” se plătește la plic. Mă deranjează acest aspect atât ca antreprenor, cât și în calitate de contribuabil. Îmi doresc și eu o țară ca afară, cu școli, străzi și spitale mai bune.
Acum, înaintea unui an electoral complex, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Aș vrea să subliniez că, în majoritatea cazurilor în care am interacționat cu organele statului român, am avut parte de experiențe constructive și corecte. Totuși, îmi doresc de la autorități să asigure stabilitate în mediul de afaceri și nu numai. Și nu doar stabilitate, îmi doresc și predictibilitate, iar dacă putem obține și finanțări, cu atât mai bine. În astfel de perioade dificile, este necesar să se sprijine mediul antreprenorial prin posibilitatea unor finanțări avantajoase, cu dobânzi subvenționate, de exemplu.
Care sunt principalele trei puncte ale strategiei dumneavoastră de business pentru anul viitor?
Vom completa portofoliul nostru de produse cu câteva produse noi, respectând tendințele din piață și preferințele clienților. De asemenea, vom intra pe un canal nou de vânzare. Totodată, vom face investiții și în calitatea experienței clientului nostru. Mai mult, vom continua campaniile de responsabilitate socială corporativă (CSR), alături de doi jucători importanți din mediul ONG, din Iași – „Fundația Comunitară Iași” și „Iași Travel”. Cuptorul Moldovencei este mai mult decât un atelier de bunătăți, este o poveste despre și pentru Iași.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați, în anul 2024?
Observ două direcții. Prima la care mă refer presupune continuarea efectelor globalizării și a creșterii producătorilor și distribuitorilor mari, punându-se preț mai degrabă pe cantități și volume decât pe calitatea ingredientelor. În direcția opusă, cea de-a doua presupune creșterea apetitului consumatorului educat pentru produse locale, sănătoase, realizate din ingrediente naturale de către producători care dezvoltă businessuri sustenabile.
Sunt doua direcții distincte, care atrag două categorii diferite de clienți, bazate mai ales pe puterea de cumpărare și pe educație. Vorbim de o realitate socială, de care nu putem face abstracție.
Acum, la început de an, în luna ianuarie, am fost la Târgul Internațional SIGEP, la Rimini, unde am văzut tendințele în materie de cofetărie, patiserie, ciocolaterie și gelaterie. Principala constatare pe care am făcut-o este că au rămas foarte puțini producători mici, artizanali, pe partea de ingrediente. Rechinii înghit peștii mici. Ingredientele originale, de calitate, cele naturale devin din ce în ce mai scumpe. Iar aici mă refer la pasta de vanilie, la pasta de alune, la nuci, fistic și altele.
Piața de materii prime este invadată de surogate și de tot felul de substanțe pline de amelioratori și potențiatori de gust. Dacă vrei să știi ce mănânci, trebuie să te uiți pe etichetă. Presiunea pe prețuri a crescut foarte tare, respectiv pe marje, iar mulți producători aleg să folosească materii prime mai ieftine sau semifabricate congelate. Ecartul dintre produsele de masă și cele artizanale va crește din ce în ce mai mult.
Din fericire pentru businessurile artizanale, publicul din România s-a educat mult în ultimii ani, iar cererea pentru produse de calitate a crescut. Datoria noastră, a antreprenorilor, este să fim corecți și transparenți, să ne ținem promisiunile pe care le facem clientului. Trebuie să avem grijă de clienții noștri, pentru că altfel vor avea alții grijă de ei.
Cofetăria și patiseria fac parte dintr-o piață extrem de dinamică, înregistrând creșteri semnificative de la un an la altul. Însă, din păcate, o altă problemă pe care o constat în acest domeniu este că foarte multe produse de patiserie din hipermarketuri provin din afara României. Într-adevăr, este o piață liberă, dar ar fi bine ca statul român să sprijine dezvoltarea mediului antreprenorial local, să ne putem alinia mai repede la realitatea economică a Europei. Este nevoie de programe de finanțare complexe pentru a crește microîntreprinderile, iar pe cele mijlocii să le aliniem cu întreprinderile mari, astfel încât să fim la nivelul Poloniei, de exemplu. Iar ca să fim competitivi pe piață europeană, e nevoie de mult mai mult decât de un produs de calitate și de o poveste.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania