Forbes România a invitat reprezentanți importanți din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2022 și despre provocările anului 2023 în proiectul editorial #lecțiipentru2023.
Marian Murguleț, CEO Trencadis
- Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022? Argumentați.
Cuvântul care caracterizează cel mai bine anul 2022 în domeniul transformării digitale a administrației publice este unul compus: public-privat. Și anume integratori cu expertiză ridicată și o capacitate administrativă sporită. Paradigma câștigătoare în transformarea digitală a administrației publice din România este să avem integratori de sisteme informatice complexe, cu o expertiză dovedită și, de partea cealaltă, o capacitate operațională crescută la nivelul administrației publice. Mai exact, e important să avem companii specializate, cu referințe clare și clienți, plus parteneri din sectorul public care știu și înțeleg foarte bine ce doresc să facă sistemele informatice pe care și le doresc implementate, ce rezultate vor să obțină și cum să ajungă la obiectivele țintite.
Astfel, avem nevoie de un parteneriat public-privat corect, transparent, responsabil și de încredere pentru a implementa cu succes proiecte majore care răspund unor nevoi sistemice ale statului și societății, deopotrivă, bazându-se pe un set de instrumente extins de interoperabilitate și pe tehnologia de ultimă generație.
- Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru Trencadis în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei, comparativ cu estimările de la începutul anului?
În acest an motivele de îngrijorare pentru Trencadis au fost și sunt legate, în principal, de întârzierile înregistrate în livrările de echipamente hardware de la principalii furnizori globali de tehnologie. Însă observăm pe final de an o îmbunătățire pe această zonă, pe care o percepem ca un indicator de revenire treptată la normalitate.
Trencadis este în prezent unul dintre integratorii relevanți din piața de IT din România, rezultatele estimate la începutul anului fiind depășite, iar proiectele în implementare ne permit să încheiem anul 2022 peste nivelul anului trecut ca cifră de afaceri. Totodată, pipeline-ul de proiecte pentru 2023 este unul consistent, în creștere față de anul acesta. După finalizarea proiectului EDULIB de anul viitor, Trencadis va deveni și formal prin referința EDULIB, cu o valoare de aproximativ 180 de milioane de lei, și cel mai mare integrator românesc din piața locală.
Ne pregătim să încheiem anul 2022 cu lansarea implementării celui de-al patrulea proiect de Big Data în sectorul public, și anume cel de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
3. Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea industriei de IT? Efecte directe sau indirecte
Războiul din Ucraina a avut un impact semnificativ asupra mobilității persoanelor, iar în piața de IT – deja obișnuită cu activitatea la distanță de dinainte de pandemie – efectele se simt în ceea ce privește forța de muncă disponibilă. Cu toate acestea, nu vorbim în prezent despre un impact sistemic, cum este, spre exemplu, în cazul pieței de energie și celei alimentare.
- Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?
În mod particular, pentru piața de IT din România, cred că punctele tari sunt generate de resursa umană extrem de calificată din acest sector și de finanțările europene destinate transformării digitale a întregului ecosistem al administrațieipublice: autorități publice, utilizatori interni (proprii angajați) și utilizatori externi (cetățeni și mediul de afaceri). De altfel, IT-ul este sectorul care a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de angajaţi în ultimii trei ani, ceea ce demonstrează că reprezintă un punct tare al mediului de afaceri local care poate fi capitalizat în următorii ani.
- Care credeți că sunt măsurile pe care guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără pierderi majore? (falimente, insolvente, blocaje)?
Este important să ştim unde vrem să ajungem în următorul deceniu. Eu cred că putem să devenim un hub regional în industria IT în următorii 10 ani. În general, orice investitor străin și local, când decide să investească în proiectele mari din România, analizează trei criterii majore: fiscalitatea, infrastructura şi managementul crizei în contextul post-pandemiei și al războiului din Ucraina.
M-aș referi la fiscalitate în sens larg, unde guvernul se poate uita cu mare atenție la soluții ca mediul de afaceri să traverseze mai ușor iarna cu efecte negative cât mai reduse. De asemenea, este necesară asigurarea finanțării proiectelor mari, mai ales a proiectelor finanțate din fonduri europene (PNRR, exercițiul financiar 2021-2027) prin introducerea de o manieră transparentă în documentațiile de atribuire a unor grafice de plăți realiste, inclusiv cu plăți în avans în condițiile reglementate prin legislația existentă. Acest lucru ar permite marilor companii din piață să deruleze proiectele viitoare în condiții acceptabile de finanțare având în vedere inflația în creștere și un cost tot mai ridicat al finanțărilor clasice bancare. Companiile IT au astfel posibilitatea să pondereze acest cost mai ales în condițiile în care fondurile alocate de către UE există, sunt la îndemână și trebuie doar accesate inteligent, printr-un mod transparent, echitabil și în interesul comun al statului și al mediului de afaceri local.
- Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru domeniul IT în anul 2023?
Aș îndrăzni să îl citez pe Winston Churchill referindu-se la provocări și obiective: “Nu este suficient să facem tot ce putem, câteodată trebuie să facem și ceea ce trebuie”. Trăim într-o lume a globalizării, vitezei și tehnologiei. Dar întotdeauna trebuie să punem în centrul eforturilor noastre interesele cetățenilor și ale companiilor/mediului de afaceri. Noile generații nu mai vor să aștepte modernizarea statului atât de mult promisă și au dreptate. Este de datoria noastră să îndrăznim și să introducem tehnologii moderne în administrația centrală și nu numai, și tocmai de aceea parteneriatul public-privat real și autentic devine tot mai importante.