FacebookTwitterLinkedIn

Laurențiu Lazăr, Managing Partner la Colliers România

Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate sau trăite în anul 2022 și despre provocările anului 2023, într-un moment complicat din punct de vedere economic și social, în cadrul proiectului editorial #lecțiipentru2023.

Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022? Argumentați.

Am început 2022 cu speranța că impactul Covid va scădea simțitor, dar din februarie a apărut războiul din Ucraina, apoi impactul refugiaților, creșterea costurilor la energie și gaz, apoi creșterea inflației, scăderea de pe burse, creșterea dobânzilor de referință în SUA, UE și România, scumpirea creditării, iar acum vedem o ajustare a pieței muncii în care companiile încearcă să devină mai „ușoare”. Dacă ar fi însă să aleg câteva cuvinte aș spune așa: ADAPTABILITATE la multiple și complexe teste de stres.

Care au fost motivele dvs. de îngrijorare în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei, comparativ cu estimările de la început anului?

Când mă uit în spate versus ceea ce am trăit și trăim în 2022, mi se pare că anii pandemiei sunt „floare la ureche” versus ce „curenți” vor forma „furtuna” ce va să vină. Motivele de îngrijorare pentru noi, Colliers, sunt un mix de probleme personale și de business, pentru că acestea nu pot fi despărțite, oricât ar crede unii.

Cele de business vizează lipsa de predictibilitate: acum stăm să semnăm o tranzacție, în ziua următoare se anuleaza sau în cel mai bun caz se amână. Plus polarizarea cererii în general – produse foarte bune versus produse care suferă mult, scumpirea creditării, cu impact direct în investițiile din zona imobiliară. Avem investitori care au fost foarte aproape de a închide o tranzacție și pe absolut ultima sută de metri au anulat-o, iar acest fenomen s-a acutizat în ultimele lunii ale anului.

Noi, Colliers România, vom termina anul peste obiectivele pe care ni le-am propus la finalul anului trecut, atât din punct de vedere venituri, dar și din cel al profitabilitatii. Sunt șanse foarte mari să avem creșteri de 10%, poate chiar 15%, față de obiectivele stabilite la final de 2021. 

Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei?

Invazia din Ucraina ne-a afectat mai ales psihologic, pentru ca din punct de vedere business nu pot spune că am simțit nici influență negativă, nici pozitivă. Dar impactul psihologic există: am avut în biroul nostru, în luna martie, o colegă din biroul Colliers din Ucraina, pe care am invitat-o împreună cu sora ei la o mică reuniune cu ocazia zilei femeii, iar când am desfăcut o sticlă de prosecco, pentru că nu au văzut ce se întâmpla, dar au auzit zgomotul, le-au dat lacrimele… Fata de 13 ani, a uneia dintre cele două surori nu a scos niciun cuvânt timp de trei săptămâni. MD-ul nostru din Ucraina este pe front din prima zi a conflictului, a lăsat imobiliarele și peste noapte a mers la război. 

Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?

Vorbim de domeniu populat de „indivizi” foarte diferiți, iar punctele tari și slabe diferă, precum și oportunitățile și provocările specifice, nu doar de la sector la sector, dar poate și de la o zonă a țării la alta. Un punct forte, de exemplu, ar fi dinamica deosebit de puternică a economiei românești, dacă privim în urmă, pe un orizont de 1-2 decenii, ritm pe care îl vedem extins și în viitor. Astfel, firmele din România care sunt bine poziționate, care au o conducere solidă pot avea marje de profitabilitate sensibil mai mari decât în Europa de vest. la polul opus, o problemă semnificativă a mediului de afaceri din România este lipsa capitalizării adecvate în multe din cazuri, problemă semnalată des de către Banca Națională a României, de exemplu.

Care credeți că sunt măsurile pe care guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără pierderi majore? (falimente, insolvente, blocaje)?

În primul rând, trebuie pus accent pe transparență și predictibilitate: știm că sunt vremuri dificile și incerte, nu este nevoie ca guvernul să vină cu noi surse de incertitudine. Altfel, este greu de spus ce poate să facă guvernul mai mult decât a sprijini economia în zona prețurilor la energie.

Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în 2023?

Din 2019 încoace am început să vedem cum Globalizarea începe să piardă din ce în ce mai multe teren, asistăm la un punct de inflexiune mergând spre Fragmentare și Polarizare. Vedem cum populismul începe să prindă din ce în ce mai mult, chiar și în țări cu democrații vechi, coroborat cu o criză pe piața muncii, unde așteptările angajaților versus cele ale managementului de multe ori intră chiar în conflict. 

Cred că în viitor va fi o mare provocare pentru management să încurajeze o cultură în care cei care vin la serviciu să găsească un scop mai presus de a face bani, un De Ce relevant și inspirațional. Incertitudinile majore rămân sursa principală a provocărilor cu care ne confruntăm cu toții, chit că discutăm despre alte economii sau despre România și despre domeniul imobiliar din România. Există, într-un final, ceva mai multă claritate cu privire la inflație, se vede luminița de la capătul tunelului, ceea ce înseamnă și că dobânzile din anumite țări (în special SUA) s-ar putea apropia de un vârf cât de curând. Mai departe, însă, rămâne întrebarea: unde vom merge cu dobânzile pe termen mediu și lung? Din declarațiile pe care le-am văzut de la Fed și BCE, pare că nu ne vom mai întoarce la valorile la care am fost, dimpotrivă, s-ar putea să mergem către o perioadă în care dobânzile să devină real pozitive, adică să fie peste rata inflației – aspect sugerat de Jerome Powell de la Federal Reserve.