Irinel Gheorghe, CEO SIPEX
Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate sau trăite în anul 2022 și despre provocările anului 2023, într-un moment complicat din punct de vedere economic și social, în cadrul proiectului editorial #lecțiipentru2023.
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022?
Cuvântul care caracterizează cel mai bine anul 2022 este lipsa predictibilității și nu mă refer doar la România. După cei doi ani de pandemie, declanșarea conflictului din Ucraina și situația geopolitică generală, alături de fenomenul inflaționist, au dus la o stare generală de impredictibilitate. În aceste condiții, politicile economice aferente sectorului construcțiilor ar fi trebuit să fie în linie cu perioada pe care o traversăm. Aici mă refer la deciziile luate de guvern privind facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Motivele de îngrijorare țin în primul rând de forța de muncă calificată și de retenția acesteia. Proiectele anunțate prin PNRR ar fi trebuit să înceapă, ceea ce în multe state europene se întâmplă deja. Sectorul construcțiilor este unul care poate să crească în continuare pentru că avem nevoie de construcții noi, de reabilitare termică a locuințelor și a tuturor clădirilor publice, în contextul majorării prețurilor la utilități. Avem nevoie de o infrastructură spitalicească și o infrastructură școlară bine puse la punct, nu mai vorbim de infrastructura rutieră.
Rezultatele parțiale pentru anul 2022 ne fac să fim foarte mulțumiți de modul în care am gestionat situațiile cu care ne-am confruntat. În primele nouă luni ale anului 2022 profitul net al Sipex a crescut cu 40%, la 11,6 milioane de lei, iar cifra de afaceri la 227 milioane de lei, un plus de 14,7% comparativ cu perioada analizată din 2021. Intrăm în 2023 cu optimism și suntem pregătiți să urmăm îndeaproape obiectivele stabilite pentru dezvoltarea companiei pe termen mediu, astfel, până în 2026 ne propunem dublarea cifrei de afaceri până la 100 milioane de euro și listarea pe piața principală a BVB.
Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei dvs.?
Războiul dintre Rusia și Ucraina a influențat negativ activitatea în construcții în general, nu doar a companiei noastre, pentru că aceste două țări erau furnizori de materiale pentru construcții. Ucraina era o sursă importantă de materiale de construcţii pentru România, dar şi pentru alte state din regiune, așa că acest flux de aprovizionare s-a întrerupt. Apoi, inflația generată de război și creșterea dobânzilor au dus la o încetinire a investițiilor noi, mulți dintre beneficiarii finali analizând atent necesitatea renovării locuinței sau cumpărarea uneia noi, în condițiile în care materialele pentru construcții s-au scumpit.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?
În România, mediul antreprenorial s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20 de ani și cred că, față de crizele anterioare (din anii 2000 / 2008-2009), mediul de afaceri din România a căpătat mai multă experiență și este mai capitalizat. Din păcate însă, nu s-a reușit până acum ca la nivel de federații patronale sau confederații, mediul de afaceri să fie reprezentat de o voce puternică, care să vină cu soluții pe care să le pună pe masa politicienilor și să urmărească apoi dacă aceste soluții se regăsesc în legi, ordonanțe etc. Statul român trebuie să aibă o gândire clară și coerentă a investițiilor pe care le poate face prin PNRR sau din alte surse de finanțare.
Care credeți că sunt măsurile pe care guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără piederi majore? (falimente, insolvente, blocaje)?
Guvernul trebuie să înțeleagă că este nevoie să sprijine prin măsuri adecvate mediul de afaceri, altfel toate măsurile sociale pe care le va lua sunt în zadar. Oamenii trebuie să aibă locuri de muncă bine plătite, pe măsura pregătirii lor profesionale. Au fost trase semnale de alarmă, cu mulți ani în urmă, că în România se simte lipsa specialiștilor. Ca măsură imediată cred că este nevoie de înființarea de școli profesionale, în parteneriat cu mediul de afaceri, pentru toate specializările de care sectorul construcțiilor are nevoie. Această măsură trebuie apoi susținută reducerea fiscalității aferentă salariilor. Este nevoie de o gândire coerentă asupra resurselor României, care să ajute industria din țara noastră, fără intervenții care să bulverseze mediul de afaceri.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2023?
Pentru sectorul economic al construcțiilor (producători, distribuitori, constructori), provocările ar fi următoarele: găsirea și retenția forței de muncă calificată, înlocuirea unor materiale de construcții care generează poluare și mult monopol (fier, ciment). Dezvoltarea pe orizontală a noilor construcții poate fi o idee foarte bună, să nu mai construim zgârie-nori, ci case cu maxim un etaj, este doar o idee, avem teren suficient pe lângă marile orașe și aglomerări urbane. Provocările pentru România vin din zona investițiilor, țara noastră are nevoie de investiții masive în infrastructura rutieră și edilitară (rețele de gaze, apă și canalizare, energie electrică) astfel încât investitorii să găsească un cadru optim pentru derularea proiectelor viitoare.
