FacebookTwitterLinkedIn

După doi ani de pandemie, restricții, multe efecte și trenduri apărute în urma „noului normal”, mediul de afaceri local a primit o nouă provocare: conflictul de la granițele țării, cu toate implicațiile sale economice.

În acest neașteptat context, Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din punct de vedere economic și social. Pentru că, până la urmă, în ciuda dificultăților, rămân lecțiile de business și de viață.

Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022? Argumentați.

<Incertitudinea> cred că este cuvântul ce caracterizează anul 2022.A fi sau a nu fi, a avea puterea să iei decizii într-o perioadă în care reticența primează. Nesiguranța investițiilor contractate de parteneri, lipsa de materie primă, nesiguranța plăților, plăți anticipate pentru a avea cât de cât certitudinea achiziției de materii prime. Toate acestea generează o stare de nesiguranță și incertitudine generală.

Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

Suspendarea contractelor de investiții în zona de siguranță a sistemului de distribuție energetic național, respectiv modernizarea liniilor electrice, poate afecta fluxul de lucrări în așa fel încât aceste sincope să ducă la migrația forței de muncă calificată spre alte domenii. Lipsa de materii prime, livrarea lor cu întârziere blochează întreg fluxul de producție iar consecințele se regăsesc în imposibilitatea deblocării fluxului financiar și investițional. Nivelul ridicat al inflației precum și lipsa siguranței încasărilor la termene sunt doar câteva din motivele de îngrijorare resimțite în acest an.

Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei dvs.?

Efectele imediate ale războiului le-am resimțit prin creșterea bruscă a prețurilor la materia primă, decalarea termenelor de livrare, plata anticipată a produselor la prețuri de achiziție cu mult mai mari decât prețurile contractate, creșterea costurilor cu liniile de finanțare pentru a nu bloca proiectele în derulare cu impact major asupra comunității. Toate acestea au dus la o reticență investițională generală și la diverse blocaje de multe ori artificiale, generate de incompetența și lipsa de asumare a deciziilor.

Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?

Ca puncte tari ale mediului de afaceri din țara noastră cred că putem aminti diversitatea de resurse ce se poate valorifica, de la potențialul turistic, resurse, poziționare geografică, eficientizarea sistemului de învățământ profesional, spiritul inovativ al românilor inclusiv oportunitatea de asociere și lucrul în consorții, în vederea participării la reconstrucția Ucrainei sunt doar câteva din punctele tari. La capitolul „puncte slabe”, aș adăuga lipsa implicării specialiștilor, a consultării acestora în elaborarea de strategii și cadrului legislativ. Acest aspect trebuie luat urgent în seamă. Dezvoltarea culturii de lucru în asociere și eficientizarea întregului flux de servicii unitar va duce la creșterea competitivității, ridicarea nivelului de pregătire a tuturor categoriilor de absolvenți din instituțiile de învățământ, iar eliminarea birocrației și implementare digitalizării în cât mai multe domenii trebuie făcută rapid.

Care credeți că sunt măsurile pe care guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără piederi majore? (falimente, insolvente, blocaje)?

Măsurile care trebuie luate în acest moment depășesc cu siguranță granițele țării. Problemele sunt generale și globale, ele generând efecte în cascadă după principiul domino-ului. Dacă măsurile se vor lua unitar, aplicate în funcție de nevoile fiecărei țări rezultatele se vor vedea direct. Nu putem pune în cârca guvernului anumite blocaje cauzate de lipsa decizională la nivelul administrațiilor locale sau regionale, nu putem acuză guvernul că <mâinile întinse> nu primesc ce, cât și cum vor. Guvernul, în aceste momente, trebuie să aibă un grad de flexibilitate ridicat, să fie pragmatic în decizii, iar acestea să fie luate în urma consultărilor cu factorii direct implicați. Problemele actuale sunt aparte față de tot ce s-a întâmplat în ultimii ani, vin din cele mai neașteptate domenii, tocmai de aceia se impune o dinamică ridicată de implicare între toți factorii, respectiv politic, mediul de afaceri, specialiști din toate domeniile  și instituții de învățământ. În câteva cuvinte: consultarea, dezbaterea și asumarea să stea la baza deciziilor ce trebuie luate.

Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2023?

Cele mai mari provocări la nivel mondial pentru anul 2023 cred că vor veni din zona aceea în care fiecare va dori <să-și vadă sacii în căruță> cum se spune. Lucrul acesta va genera oarecum o contracție la nivel mondial cu interese punctuale geoeconomice. Stabilirea noilor relații și piețele economice vor avea la bază mult mai mulți factori. Toate acestea durează. Anul 2023 va fi un an al tatonărilor, al negocierilor și de identificare de noi oportunități.