După doi ani de pandemie, restricții, multe efecte și trenduri apărute în urma „noului normal”, mediul de afaceri local a primit o nouă provocare: conflictul de la granițele țării, cu toate implicațiile sale economice.
În acest neașteptat context, Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din punct de vedere economic și social. Pentru că, până la urmă, în ciuda dificultăților, rămân lecțiile de business și de viață.
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022? Argumentați.
Volatilitate. Anul 2022 a fost marcat de volatilitate extremă, de impredictibilitate și de evoluții unice în cadrul mai multor industrii. De la lipsa de materii prime, componente, subansamble…la inflație extraordinară, la o rată a dobânzilor peste așteptările noastre.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Pandemia, conflictul din Ucraina, inflația, creșterea dobânzilor și seceta au fost numai câteva dintre motivele de îngrijorare în 2022. Efectele însumate ale acestor fenomene, extreme fiecare în parte, au pus foarte mare presiune pe lanțurile de aprovizionare la nivel global. Iar compania noastră este integrată în asemenea lanțuri de aprovizionare, cu atât mai mult cu cât producția industrială locală este redusă. În primele 9 luni ale anului am avut vânzări de 54,9 milioane de lei, o creștere ușoară, de 4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, dar și o pierdere netă de 1 milion de lei față de un profit net de 3,4 milioane de lei în 2021 – pe fondul provocărilor aduse de majorarea prețurilor la energie și combustibil, precum și inflație.
Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei dvs.?
Atât conflictul din Ucraina, cât și contextul pandemic au influențat comportamentul și, bineînțeles, coșul de cumpărături al consumatorilor din România. Anul acesta a fost unul cu multe situații neprevăzute, în care am ajuns la concluzia că flexibilitatea, adaptarea și fructificarea unor oportunități de moment primează. Prețul energiei ne-a afectat atât direct, cât și indirect – avem furnizori care adaugă pe factură o taxă de energie suplimentară față de prețul negociat inițial. Iar în contextul de față, scumpirile au venit în valuri și continuă să vină.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?
România oferă multe posibilități neexplorate încă, lipsesc multe produse și servicii din piață. În egală măsură, mediul de afaceri e afectat de inerția serviciilor publice, de o istorie prea scurtă a antreprenoriatului și de o tradiție extra conservatoare a serviciilor financiare. În practică, oportunitățile de piață sunt mult mai multe ca în vest, deoarece există un volum mare de produse și servicii lipsă. Însă companiile antreprenoriale funcționează cu acces la finanțare redus, mai scump și pe termen mai scurt, în condițiile unei infrastructuri deficitare, lipsa transportului în comun în zone rurale, sistem medical problematic, școlarizare desprinsă de nevoile reale ale pieței (chiar lipsa școlilor profesionale are cel mai mare impact).
Care credeți că sunt măsurile pe care guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără piederi majore? (falimente, insolvente, blocaje)?
Nu credem că guvernul poate face prea mult pentru această iarnă. Sigur că poate domoli inflația, prelungi perioada de plată sau chiar subvenționa anumite sectoare sau categorii de populație critice. Dar este mai important să începem programe susținute de dezvoltare ca să nu ajungem și iarna viitoare la fel. Este important să susținem producția de energie regenerabilă prin orice mijloace la nivelul companiilor, să susținem dezvoltarea industrială și procesarea astfel încât să micșorăm povara importurilor și să luăm măsuri consistente, reale, în economie, care încurajează și răsplătesc performanța, dezvoltarea, investițiile – și nu fac doar o punte șubredă peste o iarnă grea. Focusul acum este pe energie…dar uităm că am avut 2 ani de secetă – 2020 și 2022, și că fără investiții în irigații, proiecte de dezvoltare sere și solarii, procesare și susținerea integrării business-urilor din agrifood, o să ajungem să avem mâncare extrem de scumpă, fie iarnă fie vară. Și în realitate mâncarea produsă ineficient, cu costuri mari, va duce ca o mare parte de populație să se hrănească foarte prost, optând pentru cea mai ieftină variantă, iar acel producător, ca sa fie cel mai ieftin va face compromisuri.
Punctual este nevoie de o intervenție rapidă în zona energiei, a subvenționării sectoarelor economice grav afectate, păstrarea în funcțiune a fluxurilor financiare, oferirea de garanții de stat pentru investiții care nu se încadrează să primească granturi nerambursabile. Cu alte cuvinte, Guvernul ar trebui să intervină pentru păstrarea direcției de dezvoltare.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2023?
Anul 2023 va aduce provocări majore în privința lanțurilor de aprovizionare. Deși pare greu de crezut că lucrurile vor deveni și mai complicate în acest sens, estimarea noastră e că pentru agri-food anul 2023 va fi marcat de o lipsă generalizată a materiei prime, pe toate segmentele de preț. Acest lucru va aduce însă și oportunități, pentru că România are de oferit materii prime și asta se poate traduce în export pe piețe noi, deși nu este de dorit să rămânem exportatori de materie primă. Ideal ar fi să avem investiții în procesare, în industrie și să exportăm semifabricate sau produse finite, să susținem real locuri de muncă, salarii din care populația să poată plăti facturile și asigura coșul zilnic.