Forbes România invită reprezentanții mediului privat de afaceri la o dezbatere despre provocările economice actuale. Într-un moment marcat de incertitudine, tensiuni geopolitice și schimbări rapide ale pieței, discutăm cât de pregătită este România pentru o posibilă criză economică.

Florin Popescu, Managing Director ROCKWOOL Balkans

Forbes România: Simțiți deja semnele unei încetiniri economice în domeniul în care activați?

Florin Popescu: Observăm o perioadă de prudență accentuată în piață, mai degrabă decât o încetinire economică propriu-zisă. Deciziile de investiții au cicluri mai lungi de aprobare, mai ales în sectorul privat și în proiectele de construcții expuse presiunilor de cost, iar atenția acordată bugetelor este mai mare decât în anii anteriori. În astfel de contexte, companiile analizează mai atent randamentul investițiilor și prioritizează proiectele cu beneficii clare și pe termen lung.

În același timp, fundamentele pieței rămân solide. Nevoia de clădiri eficiente energetic, de renovare a fondului construit și de reducere a consumului de energie continuă să genereze oportunități importante. Tranziția către un sector al construcțiilor mai sustenabil nu este un trend de moment, ci o necesitate economică și de competitivitate.

Faptul că ROCKWOOL a decis să investească mai mult de 150 de milioane de euro într-o nouă capacitate de producție în România, la Ariceștii Rahtivani, Prahova, este o dovadă clară a încrederii noastre în potențialul pe termen lung al pieței locale și regionale. Astfel de decizii nu se iau privind doar următoarele trimestre, ci având în vedere direcția în care se îndreaptă economia și industria construcțiilor.

Forbes România: Care considerați că sunt principalele riscuri pentru economia României în următoarele 12–24 de luni?

Florin Popescu: Cred că principalul risc rămâne lipsa de predictibilitate. Volatilitatea economică și incertitudinea politică influențează în mod direct apetitul pentru investiții și viteza cu care companiile iau decizii strategice. În perioadele de incertitudine, capitalul devine mai prudent, iar proiectele de investiții tind să fie reevaluate sau amânate.

De asemenea, există riscul unei încetiniri a investițiilor private, pe fondul costurilor de finanțare și al unui context economic mai dificil la nivel european. În paralel, ritmul de implementare a proiectelor publice și al celor susținute prin fonduri europene va avea un rol esențial pentru dinamica economiei românești în următorii ani.

Pe de altă parte, România are și oportunități importante. Investițiile în infrastructură, modernizarea clădirilor și programele de eficiență energetică pot reprezenta motoare importante de creștere, cu condiția să existe continuitate și predictibilitate în implementarea acestora.

Forbes România: Ce diferențiază această posibilă criză de cele anterioare, din perspectiva unui antreprenor?

Florin Popescu: Dacă în trecut perioadele de criză erau generate, de regulă, de un factor dominant – o criză financiară, o problemă de lichiditate sau un șoc extern -, astăzi vorbim despre o combinație de factori: context geopolitic, volatilitate economică, transformări tehnologice accelerate și presiunea de a răspunde unor obiective de sustenabilitate din ce în ce mai ambițioase.

În același timp, companiile sunt mult mai bine pregătite decât în urmă cu un deceniu. Ultimii ani ne-au obligat să devenim mai flexibili, să ne diversificăm lanțurile de aprovizionare și să construim modele de business mai reziliente. Experiențele recente au arătat că adaptabilitatea este la fel de importantă ca dimensiunea sau viteza de creștere.

Din perspectiva noastră, diferența majoră este că această perioadă de incertitudine coexistă cu oportunități structurale importante. Cererea pentru soluții eficiente energetic și pentru clădiri sustenabile continuă să crească, iar companiile care investesc consecvent în inovație și performanță pot ieși mai puternice din astfel de perioade.

Forbes România: Ce ajustări strategice ați făcut sau luați în calcul pentru a rămâne competitivi?

Florin Popescu: În perioadele de volatilitate, primul pas este consolidarea relațiilor cu partenerii și clienții. Credem foarte mult în parteneriatele pe termen lung și în dialogul constant cu piața, pentru că în astfel de momente colaborarea și încrederea devin active extrem de valoroase.

În același timp, investim în informarea și sprijinirea partenerilor și în dezvoltarea serviciilor pe care le oferim. Nu mai este suficient să livrezi doar un produs performant; este important să oferi expertiză, consultanță și soluții integrate care să îi ajute pe clienți să obțină eficiență și valoare pe termen lung.

Strategia noastră rămâne concentrată pe soluții sustenabile și eficiente energetic, iar investiția de peste 150 de milioane de euro în extinderea capacității de producție demonstrează că, dincolo de provocările de moment, vedem în continuare oportunități semnificative de dezvoltare în România și în regiune.

Forbes România: Cât de importantă este flexibilitatea operațională într-o perioadă de instabilitate?

Florin Popescu: Flexibilitatea operațională este una dintre cele mai importante condiții pentru a traversa cu succes perioadele de incertitudine. Capacitatea de a reacționa rapid la schimbările din piață, poate face diferența între companiile care se adaptează și cele care rămân în urmă.

Totuși, flexibilitatea nu înseamnă doar reacție la evenimente. Înseamnă și pregătire, investiții în procese eficiente, în oameni și în construirea unor parteneriate solide. O organizație flexibilă este una care își poate păstra direcția strategică, chiar și atunci când contextul extern se schimbă rapid.

Experiența ultimilor ani ne-a arătat că reziliența operațională și capacitatea de adaptare trebuie construite înainte de apariția unei crize, nu în timpul acesteia.

Forbes România: Investiți mai mult în eficiență, inovație sau conservarea resurselor?

Florin Popescu: Pentru noi, aceste trei direcții sunt strâns legate și nu pot fi tratate separat. Inovația generează eficiență, iar eficiența conduce la o utilizare mai responsabilă a resurselor. În realitate, cele mai valoroase investiții sunt cele care reușesc să livreze rezultate în toate aceste trei dimensiuni.

La ROCKWOOL, accentul este pus pe dezvoltarea de soluții durabile și performante, care contribuie la reducerea consumului de energie și la creșterea eficienței clădirilor. Credem în ideea că energia cea mai ieftină este cea pe care nu o consumăm, iar această convingere stă la baza modului în care dezvoltăm produsele și investițiile noastre.

Un rol central în această abordare îl au oamenii din companie. Experiența, competența și responsabilitatea echipelor noastre dau substanță direcțiilor pe care le urmărim, de la eficiență și inovație până la utilizarea mai responsabilă a resurselor. De aceea, atunci când vorbim despre investiții, vorbim și despre oamenii și competențele care susțin performanța pe termen lung.

Decizia de a investi semnificativ în extinderea capacității de producție din România reflectă și această viziune pe termen lung. Continuăm să investim în tehnologii moderne, în soluții inovatoare și în oameni pentru că suntem convinși că eficiența energetică și sustenabilitatea vor reprezenta unele dintre cele mai importante motoare de competitivitate în anii următori.

(9 iulie 2026)

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai

The post Dezbatere Forbes România – Florin Popescu (ROCKWOOL): „Reziliența operațională și capacitatea de adaptare trebuie construite înainte de apariția unei crize, nu în timpul acesteia” appeared first on Forbes Romania.

Aproape jumătate dintre participanții la un studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP descriu experiența cu serviciile publice drept mediocră, iar peste 8 din 10 au stat la coadă la ghișeele instituțiilor publice în ultimul an.

Percepția generală s-a temperat: administrația nu mai este văzută drept un dezastru. Interacțiunea cu statul înseamnă însă, în continuare, timp pierdut, documente pe hârtie și drumuri repetate, iar peste jumătate dintre respondenți consideră că administrația funcționează după logica „dosarului cu șină”.

Studiul a fost realizat în perioada august 2025 – iunie 2026 și a analizat percepția românilor asupra administrației publice, birocrației, fiscalității, economiilor personale și relației dintre stat, cetățean și mediul privat.

La studiu au participat 3.308 persoane din toate regiunile țării, cursanți ai Centrului de Formare APSAP – furnizor de formare profesională orientat în principal către mediul privat, companii și profesioniști – înscriși la programe autorizate sau recunoscute, după caz, de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației, prin Comisia de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților a Municipiului București, de Directoratul Național de Securitate Cibernetică și de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.

Administrația publică nu mai este percepută catastrofal, dar rămâne mediocră

Rezultatul arată o realitate mai nuanțată decât discursul public obișnuit. Serviciile publice funcționează, dar rareori oferă o experiență predictibilă, eficientă și orientată către cetățean.

Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP: „Trebuie spus corect: administrația publică din România nu mai este percepută de majoritatea respondenților ca un dezastru. Acesta este un lucru bun. Problema este că foarte mulți oameni o percep ca fiind mediocră. Iar mediocritatea, într-un stat modern, nu poate fi obiectiv final. Cetățeanul nu ar trebui să fie mulțumit că «a mers și așa», ci să simtă că instituția publică îi respectă timpul, drepturile și demnitatea.”

Întrebați cât de des au fost nevoiți, în ultimul an, să aștepte la cozi în instituțiile publice pentru servicii precum autorizații, permise, înregistrări, taxe, acte sau servicii de sănătate, 18,1% dintre respondenți spun că au stat la coadă de fiecare dată, 29,7% de cele mai multe ori, iar 33,9% ocazional.

Cumulat, 81,7% dintre respondenți – peste 8 din 10 – au trecut prin această experiență în ultimul an. Doar 13,6% spun că s-au confruntat rar cu ea.

Pentru mulți oameni, statul înseamnă încă drumuri, programări, ghișee, copii după acte și explicații repetate. Timpul pierdut pentru obținerea unui serviciu cântărește în evaluarea administrației la fel de mult ca serviciul în sine.

România rămâne, în percepția respondenților, țara „dosarului cu șină”

Participanții au fost rugați să indice, pe o scală de la 1 la 5, în ce măsură administrația publică din România se bazează în continuare pe logica „dosarului cu șină”. 26,7% au acordat nota 5, iar 25,1% nota 4 – în total, 51,8% dintre respondenți își exprimă acordul clar cu această afirmație. Alți 36,5% au acordat nota 3, iar doar 11,7% au respins-o, cu note de 1 sau 2.

Bogdan-Costin FÂRȘIROTU: „Dosarul cu șină nu mai este doar un obiect de papetărie. A devenit o metaforă pentru felul în care cetățeanul simte administrația: complicată, lentă și adesea neîncrezătoare în propriile baze de date. Adevărata digitalizare nu înseamnă să încarci online o copie după un act, ci să nu mai ceri cetățeanului un document pe care statul îl are deja.”

***

Studiul a fost realizat de Centrul de Formare APSAP în perioada august 2025 – iunie 2026, pe un eșantion de 3.308 respondenți din toate regiunile României, cursanți la programe de perfecționare profesională.

Centrul de Formare APSAP este un furnizor de formare profesională din România, cu o experiență de peste 20 de ani.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai

The post Studiu APSAP: România rămâne țara „dosarului cu șină” appeared first on Forbes Romania.

Președintele Nicușor Dan va sublinia, miercuri, la Summitul NATO necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime și va susține consolidarea posturii de apărare și descurajare pe flancul estic.

Șeful statului a ajuns la Ankara marți seara, când s-a întâlnit cu liderii aliați la recepția și dineul găzduite de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și prima doamnă, Emine Erdogan.

Miercuri, președintele Turciei și secretarul general al NATO, Mark Rutte, îi vor întâmpina pe toți liderii aliați la începutul Summitului.

În cadrul reuniunii la nivel înalt, președintele Nicușor Dan va accentua importanța continuării sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea posturii de descurajare și apărare în mod unitar pe Flancul estic, a transmis Administrația Prezidențială înaintea reuniunii. Totodată, el va atrage atenția asupra consecințelor pe care acțiunile Rusiei le au la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent, în acest context, pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime, notează Agerpres.

De altfel, România a semnat, marți, la Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare/NATO Security and Defence Industry Forum (NSDIF) mai multe Memorandumuri de Înțelegere privind programe de apărare antidronă.

Principalele teme care se vor afla pe agenda de miercuri sunt: îndeplinirea angajamentelor privind creșterea bugetului pentru apărare și asumarea unor responsabilități crescute ale aliaților europeni, continuarea sprijinului acordat Ucrainei și efortul de consolidare operațională și industrială a Alianței, ca efect cumulat al dezvoltării companiilor, producției și inovării tehnologice.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post La Summitul NATO, Nicușor Dan susține întărirea apărării aeriene și maritime appeared first on Forbes Romania.

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat marți că, în lunile iulie și august, cel mai important proiect pentru România este absorbția fondurilor europene din PNRR și că până la sfârșitul acestei săptămâni vor fi încheiate toate consultările cu Comisia Europeană.

Guvernul va transmite Parlamentului cele șase proiecte legislative importante, astfel încât, în a doua jumătate a lunii iulie, acestea să poată fi discutate și adoptate.

Ilie Bolojan: „În lunile iulie și august, cel mai important proiect pentru România este absorbția fondurilor europene din PNRR. Mai avem de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi. Din aceste fonduri sunt finanțate lucrările la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitalele aflate în construcție, școlile și creșele, anveloparea blocurilor, precum și o bună parte dintre investițiile din orașele și comunele din întreaga țară. PNRR este cel mai mare program de investiții al Uniunii Europene. Statele membre primesc fondurile în funcție de îndeplinirea reformelor și de atingerea obiectivelor pe care și le-au asumat. Banii sunt acordați în tranșe: dacă nu îți îndeplinești obiectivele, nu primești fondurile aferente, iar dacă le îndeplinești parțial, primești doar o parte din bani”, conform Agerpres.

Premierul a adăugat că țintele și reformele României au fost stabilite în anul 2021.

Ilie Bolojan: „Unele au fost realiste și le-am îndeplinit, iar pentru altele mai avem câțiva pași de făcut. Altele s-au dovedit a fi prea optimiste. Le-am renegociat acolo unde a fost posibil. Din păcate, unele obiective au rămas neîndeplinite. Mai avem de îndeplinit câteva reforme care presupun, în fapt, adoptarea unor legi. Întrucât Guvernul nu mai poate recurge la procedura angajării răspunderii și nici la ordonanțe de urgență pentru adoptarea acestora, este necesară convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare, în perioada următoare, pentru dezbaterea și adoptarea acestor acte normative.”

Bolojan a menționat că dintre reformele rămase, șase proiecte legislative sunt cele mai importante: legea privind salarizarea unitară, legea privind incompatibilitățile, legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat, legea privind funcția publică – fiecare din cele patru cu o valoare de 770 milioane de euro, iar legea privind Codul urbanismului și legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire – câte 972 milioane de euro.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Ilie Bolojan declară că absorbția fondurilor din PNRR este prioritatea României în iulie și august appeared first on Forbes Romania.

Rata de promovare la prima sesiune a examenului de Bacalaureat este de 74,8%, informează Ministerul Educației și Cercetării. Anul trecut, rata de promovare la prima sesiune a examenului de Bacalaureat a fost de 74,3%.

Rezultatele înregistrate la probele scrise din cadrul sesiunii iunie – iulie a examenului național de Bacalaureat 2026 (prima afișare) au fost publicate marți pe pagina web dedicată și în centrele de examen.

Anul acesta au promovat, în total, 94.345 de candidați (90.263 de candidați din promoția curentă, respectiv 4.082 din promoțiile anterioare) din numărul celor 126.169 de candidați prezenți.

Pentru promoția curentă, rata de reușită/promovare este de 79,7%, în timp ce pentru promoțiile din anii trecuți, procentul se situează la 31,7%.

Un număr de 45 de candidați au încheiat probele scrise cu media 10. Cei mai mulți candidați (16.217 din toate promoțiile) au obținut medii situate în intervalul 9 – 9,49.

Au absentat 4.685 de candidați, iar 67 de candidați au fost eliminați.

Numărul notelor de 10 pe probe/discipline de examen se prezintă astfel:

Limba și literatura română – 454

Limba și literatura maternă – 34

Proba obligatorie a profilului – 3.548 (Matematică: 2.289; Istorie: 1.259),

Proba la alegere a profilului și a specializării – 3.158 (cele mai multe note de 10 au fost obținute la logică și argumentare).

Contestațiile pot fi depuse/transmise marți, în intervalul 14:00-18:00, respectiv în zilele de 8 și 9 iulie.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Ministerul Educației: Rata de promovare la prima sesiune a Bacalaureatului este de 74,8% appeared first on Forbes Romania.

Banca Comercială Română (BCR), în parteneriat cu Asociația Edupedu pentru Educație, lansează BacUp, primul concurs național care premiază liceele de stat cu cel mai mare progres al rezultatelor la examenul de Bacalaureat, în sesiunea iunie–iulie 2026 față de sesiunea iunie–iulie 2025.

Pentru a intra în competiție, liceele trebuie să se înscrie în perioada 13–24 iulie 2026, prin formularul disponibil pe edupedu.ro. Premiile, în valoare totală de 100.000 de lei, sunt oferite de BCR și vor fi folosite de liceele câștigătoare pentru dezvoltarea activităților educaționale, prin investiții și proiecte care contribuie la îmbunătățirea procesului de învățământ.

În cadrul primei ediții vor fi acordate trei premii:

• Premiul I: 60.000 de lei;
• Premiul II: 25.000 de lei;
• Premiul III: 15.000 de lei.

Pentru BCR, BacUp este o extensie a strategiei de investiții în educație, pe care banca o tratează ca pe o investiție în capitalul uman al României, alături de Școala de Bani, cel mai amplu program de educație financiară din țară, și ZBOR, primul proiect de recunoaștere și încredere dedicat tinerilor din România.

Nicoleta Deliu-Pașol, Director de Comunicare și CSR, BCR: „BCR are încredere în tinerii din ziua de azi și în oamenii care îi formează. Pentru noi, cea mai importantă investiție este cea în educație, pentru că randamentul ei se vede în fiecare generație care ajunge mai departe decât cea de dinaintea ei. Prin BacUp premiem progresul și arătăm că media unei țări spune mai mult despre viitorul ei decât performanța de vârf, singura pe care suntem obișnuiți să o recunoaștem. Acest demers pune în lumină munca școlilor care reușesc, de la un an la altul, să își ducă elevii mai sus decât păreau să le permită punctele de plecare. Și este modul nostru de a le spune profesorilor și directorilor de licee că efortul lor contează, se vede și are impact concret în comunitate.”

Mihai Peticilă, co-fondator Edupedu: „De peste opt ani, la Edupedu analizăm rezultatele examenelor naționale și spunem povestea educației din România. Am observat că, dincolo de clasamentele cu liceele de top, există sute de școli care reușesc, prin munca profesorilor și implicarea comunității, să își îmbunătățească rezultatele de la un an la altul. Când o școală e mai bine merită văzută, apreciată și încurajată, mai ales după o perioadă cu atâtea provocări și vești grele pentru profesori și directori. Ei știu cel mai bine că educația e în primul rând capacitatea unei școli de a-i ajuta pe elevi să ajungă mai departe decât părea posibil.”

Liceele participante vor fi evaluate exclusiv pe baza rezultatelor oficiale publicate pe platforma bacalaureat.edu.ro, după soluționarea contestațiilor, prin compararea rezultatelor obținute la examenul național de Bacalaureat în sesiunile iunie–iulie 2025 și iunie–iulie 2026.

Evaluarea ia în considerare trei indicatori:

• evoluția mediei generale la examenul de Bacalaureat (pondere 40%);
• evoluția ratei de promovare (pondere 30%);
• evoluția ponderii elevilor care au obținut media generală de minimum 8,00.

Pentru a asigura comparabilitatea rezultatelor, concursul este deschis liceelor de stat care au avut minimum 30 de candidați din promoția curentă la examenul național de Bacalaureat, în ambele sesiuni de referință.

Calendar și înscrieri

Înscrierile sunt deschise în perioada 13–24 iulie 2026, după publicarea rezultatelor finale ale examenului de Bacalaureat, și se realizează prin completarea formularului disponibil AICI.

Liceele câștigătoare vor fi anunțate în data de 30 iulie 2026, pe edupedu.ro. Regulamentul complet al concursului este disponibil pe edupedu.ro.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post BCR premiază cu 100.000 de lei liceele cu cel mai mare progres la Bacalaureat appeared first on Forbes Romania.

Guvernul german a aprobat primul proiect al bugetului pe 2027, majorând investiţiile şi cheltuielile din domeniul apărării, pentru a proteja economia de şocul energiei cauzat de război şi de anii de investiţii insuficiente.

Cheltuielile totale din domeniul apărării în proiectul bugetului pe 2027, parte a cadrului financiar pe termen mediu extins până în 2030, se ridică la 555,4 miliarde de euro (634,16 miliarde de dolari), în timp ce împrumuturile totale se situează la 203,6 miliarde de euro, informează Agerpres.

Noile împrumuturi includ 118,7 miliarde de euro în bugetul de bază, 54,9 miliarde de euro prin fondul de infrastructură şi 30 miliarde de euro din fondul special pentru apărare.

Cheltuielile de bază din domeniul apărării vor creşte la 109 miliarde de euro în 2027, de la 82,2 miliarde de euro în 2026. Totalul ajunge la 130,1 miliarde de euro, inclusiv sprijinul pentru Ucraina şi alte cheltuieli din domeniul  securităţii.

Ministerul de Finanţe se aşteaptă ca cheltuielile din domeniul apărării să crească de la 2,8% din PIB în 2026 la 3,5% din PIB în 2029.

Investiţiile totale vor ajunge la 117,5 miliarde de euro în 2027, de la 78,9 miliarde de euro în 2025, stimulate de fondul de infrastructură de 500 miliarde de euro şi de atenuarea regulilor de împrumut pentru apărare.

Tanja Gönner, director general al Federaţiei industriilor germane: „Majorarea planificată a cheltuielilor şi a datoriei din buget este alarmantă. În pofida noilor împrumuturi masive şi a veniturilor ridicate din impozite, Guvernul federal nu a reuşit să prezinte un plan solid pentru buget.”

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Guvernul Germaniei aprobă primul proiect de buget pentru 2027, cu investiții și cheltuieli mai mari pentru apărare appeared first on Forbes Romania.

Președintele Nicușor Dan participă miercuri la Summitul NATO de la Ankara, context în care va pleda pentru importanța sprijinului aliat în regiunea Mării Negre și pentru consolidarea apărării aeriene și maritime.

Administrația Prezidențială: „Liderii Alianței se reunesc la Ankara într-un climat de securitate care continuă să se degradeze ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a evoluțiilor din Orientul Mijlociu.”

Aliații vor pune accentul pe menținerea unității transatlantice și pe reconfirmarea priorității acordate apărării colective.

Principalele teme care se vor regăsi pe agenda Alianței la summit sunt: îndeplinirea angajamentelor privind creșterea bugetului pentru apărare și asumarea unor responsabilități crescute ale Aliaților europeni, continuarea sprijinului acordat Ucrainei și efortul de consolidare operațională și industrială a Alianței, ca efect cumulat al dezvoltării companiilor, producției și inovării tehnologice, informează Agerpres.

În cadrul summitului, președintele României va reconfirma statutul țării noastre de aliat de încredere, care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică, evidențiind contribuțiile naționale pe toate domeniile de interes de pe agenda reuniunii.

De asemenea, el va accentua importanța continuării sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea posturii de descurajare și apărare în mod unitar pe Flancul Estic. Nu în ultimul rând, șeful statului va atrage atenția asupra consecințelor pe care acțiunile Rusiei le au la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent, în acest context, pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime.

În marja participării la summit, Nicușor Dan va avea și o serie de întâlniri bilaterale. Din delegația sa fac parte ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post La Summitul NATO, președintele Nicușor Dan susține întărirea securității în regiunea Mării Negre appeared first on Forbes Romania.

Forbes România invită reprezentanții mediului privat de afaceri la o dezbatere despre provocările economice actuale. Într-un moment marcat de incertitudine, tensiuni geopolitice și schimbări rapide ale pieței, discutăm cât de pregătită este România pentru o posibilă criză economică.

Horia Cardoș, Fondator & CEO Agroland Group

Forbes România: Simțiți deja semnele unei încetiniri economice în domeniul în care activați?

Horia Cardoș: Da, însă impactul nu este același în cazul tuturor diviziilor. În retail, vedem deja efectele unui consum mai prudent. Datele INS arată că, în primul trimestru din 2026, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5%, iar segmentul produselor nealimentare cu 8,3%, cea mai puternică contracție din afara perioadei pandemice. În acest context, este firesc ca și piața în care activăm să resimtă presiunea.

Interesant este însă că această perioadă a evidențiat diferențele dintre formatele noastre de magazine. Rețeaua tradițională a evoluat în linie cu piața, în timp ce magazinele Agroland MEGA au continuat să crească, cu un avans de 16% al vânzărilor și de 14% al numărului de clienți. Acest lucru ne confirmă că investițiile realizate în dezvoltarea formatului MEGA și în îmbunătățirea experienței de cumpărare răspund unei nevoi reale a consumatorilor, chiar și într-un context economic dificil.

Celelalte divizii au avut o evoluție foarte bună. Divizia Food a înregistrat o creștere puternică, susținută atât de extinderea capacităților de producție de la Mihăilești, cât și de cererea ridicată pentru ouă la nivel european.

În Agribusiness, provocările rămân legate de presiunea asupra fermierilor cultivatori de cereale, însă prețurile competitive ale materiilor prime susțin activitatea de producție a furajelor și contribuie la competitivitatea întregului lanț.

Per ansamblu, această perioadă confirmă că reziliența nu vine dintr-un singur business, ci din diversificare și integrare. Am construit în timp un model în care Retailul, Food și Agribusiness-ul se completează și reacționează diferit la ciclurile economice. Astfel, atunci când un segment este afectat de contextul macroeconomic, celelalte pot susține creșterea grupului și ne permit să continuăm investițiile și dezvoltarea pe termen lung.

Forbes România: Care considerați că sunt principalele riscuri pentru economia României în următoarele 12–24 de luni?

Horia Cardoș: Din perspectiva noastră, cele mai importante riscuri sunt legate de încetinirea consumului, de impredictibilitatea fiscală și de presiunea pe costurile de finanțare, toate acestea influențând apetitul companiilor pentru investiții. În același timp, România continuă să se confrunte cu un deficit comercial ridicat în sectorul agroalimentar și cu o dependență semnificativă de importuri pentru produse pe care le-ar putea produce local.

Cred că această vulnerabilitate trebuie privită însă și ca o oportunitate. România are resursele necesare pentru a produce mai multă valoare adăugată în țară, însă acest lucru presupune investiții susținute în integrarea lanțurilor de producție, în procesare și în infrastructură. Cu cât exportăm mai puțină materie primă și producem mai multe alimente finite în România, cu atât economia devine mai rezilientă în fața șocurilor externe.

În agricultură, provocările rămân legate și de volatilitatea prețurilor materiilor prime și de efectele schimbărilor climatice asupra producției. Tocmai de aceea, considerăm că modelul integrat, care combină producția, procesarea și distribuția, reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de a reduce expunerea la aceste riscuri și de a construi afaceri sustenabile pe termen lung.

Forbes România: Ce diferențiază această posibilă criză de cele anterioare, din perspectiva unui antreprenor?

Horia Cardoș: Principala diferență față de crizele anterioare este că nu mai vorbim despre un șoc singular, cu un început și un sfârșit clar, ci despre suprapunerea mai multor factori de incertitudine.

În ultimii ani, companiile au trecut aproape fără pauză de la pandemie, la inflație, la creșterea costurilor, tensiuni geopolitice și schimbări fiscale. În acest context, volatilitatea a devenit o normalitate.

Provocarea unui antreprenor nu mai este doar să gestioneze o perioadă dificilă, este să construiască o companie capabilă să performeze într-un mediu în care schimbarea este permanentă.

Asta înseamnă să ai un model de business solid, să investești în eficiență, să controlezi o parte cât mai mare din lanțul valoric și să ai disciplina financiară necesară pentru a continua dezvoltarea chiar și atunci când piața încetinește.

Din această perspectivă, noi nu ne-am schimbat strategia în perioadele dificile. Am continuat să investim în producție și în dezvoltarea rețelei Agroland MEGA, pentru că astfel de investiții construiesc avantaj competitiv pe termen lung.

Forbes România: Ce ajustări strategice ați făcut sau luați în calcul pentru a rămâne competitivi?

Horia Cardoș: Strategia noastră nu s-a schimbat odată cu contextul economic. În ultimii ani am investit în integrarea verticală a businessului, iar astăzi vedem beneficiile acestui model. Dezvoltăm în paralel retailul, producția de ouă și agribusiness-ul, astfel încât fiecare divizie să contribuie la stabilitatea și competitivitatea grupului.

În retail, continuăm să extindem formatul Agroland MEGA, care și-a demonstrat reziliența și într-o perioadă în care consumul este sub presiune. Rezultatele din primul trimestru, cu o creștere de 16% a vânzărilor în magazinele MEGA, ne confirmă că investițiile în magazine mai mari, cu o ofertă diversificată și o experiență de cumpărare superioară, răspund foarte bine cerințelor pieței.

Continuăm de asemenea investițiile în platforma avicolă de la Mihăilești, care reprezintă principalul motor de creștere al diviziei Food. Obiectivul nostru este să producem tot mai mult în România și să reducem dependența de importuri, într-o piață în care cererea rămâne solidă.

Dincolo de investiții, cred că unul dintre cele mai importante avantaje competitive este capacitatea de a aloca eficient capitalul și de a lua decizii cu perspectivă pe termen lung. În perioade de incertitudine este tentant să amâni investițiile, însă experiența ne arată că tocmai astfel de momente creează oportunități pentru companiile care au o strategie clară și resursele necesare pentru a o implementa.

Forbes România: Cât de importantă este flexibilitatea operațională într-o perioadă de instabilitate?

Horia Cardoș: Flexibilitatea operațională este esențială, însă nu trebuie confundată cu schimbarea permanentă a direcției. În perioade de instabilitate, companiile care performează sunt cele care au o strategie clară, dar suficientă flexibilitate pentru a-și adapta ritmul de execuție, alocarea resurselor și prioritățile în funcție de evoluția pieței.

În cazul nostru, această flexibilitate vine din structura integrată a grupului. Activăm în trei linii de business – Retail, Food și Agribusiness – care reacționează diferit la ciclurile economice. În timp ce retailul poate resimți mai rapid o scădere a consumului, divizia Food beneficiază de o cerere mai stabilă, iar integrarea dintre aceste activități ne oferă mai mult control asupra costurilor și o capacitate mai bună de a răspunde schimbărilor din piață.

Forbes România: Investiți mai mult în eficiență, inovație sau conservarea resurselor?

Horia Cardoș: În contextul actual, eficiența, inovația și utilizarea responsabilă a resurselor merg împreună și fac parte din aceeași strategie de dezvoltare. În cazul Agroland, cea mai mare parte a investițiilor este orientată către proiecte care cresc eficiența operațională și generează valoare pe termen lung. Extinderea platformei avicole de la Mihăilești, dezvoltarea capacităților de procesare și modernizarea rețelei Agroland MEGA sunt investiții care ne permit să producem mai eficient și să avem un control mai bun asupra întregului lanț valoric.

În același timp, investim în integrarea și modernizarea operațiunilor din toate cele trei divizii ale grupului. În perioade de incertitudine economică, adevăratul avantaj competitiv vine din investiții care îți fac compania mai eficientă și mai rezilientă. Acesta este și motivul pentru care am continuat să investim, chiar și într-un context în care multe companii preferă să amâne proiectele de dezvoltare. Noi privim aceste investiții ca pe un element esențial al competitivității pe termen lung.

Cred că un business puternic se construiește prin consecvență, disciplină și capacitatea de a transforma oportunitățile în rezultate concrete.

(1 iulie 2026)

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Dezbatere Forbes România – Horia Cardoș (Agroland): „Cele mai importante riscuri sunt legate de încetinirea consumului și de impredictibilitatea fiscală” appeared first on Forbes Romania.

Președintele Nicușor Dan și-a publicat, marți seara, declarația de avere, în care este trecută și lista cu donatori din campania electorală pentru alegerile prezidențiale din anul 2025. Șeful statului deține un teren intravilan de 7.460 de metri pătrați în localitate Predeal, județul Brașov, cumpărat în anul 2007, și un autovehicul Citroen din anul 1986.

Președintele Nicușor Dan deține în conturi 1.285.213,44 lei și 167,28 euro.

De asemenea, în declarația de avere apare și un împrumut în valoare de 20.000 de euro, pe care președintele României l-a acordat lui Gabriel Istrate, notează Agerpres.

Șeful statului are și un credit în valoare de 100.000 de euro, scadent în anul 2032, dar și datorii în valoare totală de 52.000 de euro către două persoane fizice, ambele scadente în anul 2028.

Declarația de avere include și un împrumut acordat unei persoane fizice, în valoare de 20.000 de euro. În același timp, președintele are un credit de 100.000 de euro la Garanti Bank, scadent în 2032, precum și două datorii către persoane fizice, în valoare de 27.000 de euro și 25.000 de euro, ambele cu scadență în 2028.

Un capitol al documentului este dedicat donațiilor primite pentru susținerea candidaturii sale la alegerile prezidențiale din 2025. Lista donatorilor se întinde pe mai mult de 30 de pagini și include atât contribuții mari, cât și sute de donații mai mici.

Printre cele mai importante donații se numără cele oferite de Florin Talpeș și Roxana-Măriuca Talpeș, în valoare de 810.000 de lei, precum și de Dan-Constantin Ostahie, tot 810.000 de lei.

Aurel și Petronela Iancu au contribuit cu 500.000 de lei, iar un donator care a solicitat confidențialitatea identității a oferit 485.000 de lei. De asemenea, Ana-Maria și Bogdan-Petru Mihai au donat 250.000 de lei. Alte sute de contribuții se situează între 3.000 și 25.000 de lei.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Președintele Nicușor Dan și-a publicat declarația de avere. Șeful statului deține în conturile bancare aproximativ 1.285.213 lei appeared first on Forbes Romania.