Inaugurăm în acest număr o nouă rubrică, despre două lucruri tare dragi nouă: mâncare bună și prieteni la fel de buni. Pe de o parte, după o perioadă așa lungă de restricții, ne bucurăm din ce în ce mai mult de compania unor oameni extraordinari. Iar pe de altă parte, desigur, ne bucurăm de mâncarea bună și locurile frumoase, pe care dorim să le împărtășim cu voi.
Mergem de multă vreme la Fior di Latte, unul dintre restaurantele-instituție din București, unde știi bine că nu riști nimic și că poți merge atât cu familia (inclusiv copiii mofturoși), cât și cu cei mai pretențioși parteneri.
Dificilă, mofturoasă, pofticioasă. Mereu solicită modificări și personalizări pentru preparatele pe care le comandă. Spre oroarea bucătarilor-șefi, cere mereu carnea foarte bine făcută, chiar arsă.
Mănâncă orice. Punct.
Mănâncă și nu prea. Doar dacă e obligat. În niciun caz fructe de mare. Dar comentează…
E unul dintre puținele restaurante unde muzica este exact ce ar trebui să fie – liniștită, dar în același timp tonică, la un volum cât să asculți și să fredonezi dacă vrei, dar să auzi și ce îți spune vecinul de masă. E un aspect mult mai important decât pare și unul dintre motivele pentru care nu mai mergem la alte restaurante, de altfel foarte bune, dar unde fondul sonor e mai potrivit pentru un rave decât pentru un prânz liniștit de afaceri sau în familie.
Un alt argument pro-Fior di Latte este personalul – ospătari prompți, care au răbdare cu toate pretențiile personalizate ale clienților cu restricții/intoleranțe sau, pur și simplu, mofturoși: noi facem parte din ambele categorii. Serviciul e mereu prompt, prietenos, fără a fi intruziv, și bine informat: recomandările țin cont de fiecare dată de ceea ce ar dori/prefera oaspetele.
Mâncarea… mâncarea e foarte bună. Italienească, dar în același timp internațională și, ceea ce ne place în special – multe sunt preparate în casă, de la chipsurile și grisinele de la amuse-bouche până la pastele delicioase și înghețata pentru care Fior di Latte e de mult celebru. Ca o scurtă paranteză, încă ne amintim perioada minunată în care Oana Pleșan, cofondatoare la Fior di Latte și mare specialist în înghețată (și nu numai), deschisese un minuscul spațiu de gelaterie în Centrul Vechi din București, pe care îl frecventam aproape zilnic, pentru toate sortimentele, dar mai ales pentru înghețata de ricotta cu smochine (Oana, TE RUGĂM, relansează înghețata de ricotta! Avem nevoie!)
După cum se poate vedea din poze, noi am gustat din toate – de la delicioasele Saint Jacques recomandate chiar de Oana până la tartarul de ton (foarte apreciat chiar și de către Marcel, care nu e fan pește deloc) sau bruschetele cu porcini, trufe și parmezan, preferatele Ralucăi.
La felul principal, Marcel și-a dedicat atenția marii sale pasiuni – paccheri amatriciana, excelente, paste făcute în casă și ajutate din belșug de pancetta delicioasă, crocantă exact atât cât trebuie. Ciprian Bențe s-a delectat cu tagliatelle cu porcini și trufe, iar fratele mai mare a apreciat mușchiul de vită Rossini – o carne fragedă cum rar găsești și un foie-gras perfect. Raluca s-a declarat fericită cu pieptul de pui organic fooooarte bine făcut, excelent completat de foie-gras tot biiiiiiine făcut. Iar Marius a devorat celebra lasagna de la Fior di Latte, marea favorită a bărbaților din familia Michailov.
Desertul ne-a făcut să regretăm puțin festinul de până atunci, deoarece nu am mai onorat așa cum s-ar fi cuvenit delicioasele dulciuri – tortul de ciocolată, baba cu rom (excelentă!) atât de rară în București, celebrul tiramisu de la Fior di Latte și la fel de celebrele sorbetto.
Ne-am bucurat tare mult la Fior di Latte – de mâncare, de muzică, de prezența discretă, dar atât de caldă a Oanei, de compania prietenilor și a colegilor. Și îl recomandăm cu inima (și gura) plină.
Pe data viitoare!
P.S.: Important– toate mesele sunt plătite de echipa Forbes Life, pentru o imparțialitate totală.
