În anii 60, în zorii zborului orbital, calculele matematicianei Katherine Johnson privind mecanica orbitală sau astrodinamica – traiectorii, ferestre de lansare, trasee de întoarcere – au fost vitale pentru succesul primelor misiuni în spațiu cu echipaj. Munca ei era atât de apreciată și astronauții aveau încredere în calculele ei într-o asemenea măsură încât, înainte de a deveni primul american care a zburat pe orbită în jurul Pământului, în 1962, John Glenn a cerut ca Johnson să verifice soluțiile oferite de computer.
Recent, compania Northrop Grumman a anunțat că va da numele savantei unei navete spațiale. Vehiculul NG-15 Cygnus, folosit pentru misiuni de aprovizionare a Stației Spațiale Internaționale, va fi botezat SS Katherine Johnson.
Katherine Johnson a lucrat 33 de ani la NASA și s-a stins în februarie 2020, la vârsta de 101 ani. Johnson, împreună cu Mary Jackson și Dorothy Vaughn sunt cele trei matematiciene african-americane a căror poveste a stat la baza filmului Hidden Figures, din 2016.
Născută în West Virginia, în 1918, Katherine Johnson a fost un copil precoce și o elevă remarcabilă încă din școala primară, curiozitatea, intuiția și felul în care lucra cu cifrele impresionându-i pe dascăli. Părinții au înscris-o la liceul din Institute, Virginia de Vest, când avea zece ani. A absolvit la 14 ani și s-a înscris la universitatea de stat din West Virginia, urmând toate cursurile de matematică oferite acolo.
Mentorul ei a fost profesorul W.W. Schieffelin Claytor (al treilea african-american care a obținut un doctorat în matematică), care a introdus cursuri noi de matematică special pentru ea. Johnson a absolvit summa cum laude în 1937, cu specializare în matematică și franceză.
Deși și-ar fi dorit o carieră în cercetare, o astfel de opțiune era imposibilă pentru o femeie de culoare în anii 50. Astfel că Johnson a lucrat o perioadă ca profesoară, iar în 1953 s-a angajat la NACA (predecesoarea NASA), în departamentul de ghidare și navigație – un birou de dimensiunile unui hangar, unde o mulțime de femei, pe care Katherine le-a descris la un moment dat drept „computere cu fustă”, făceau calcule matematice.
Katherine Johnson a lucrat pentru misiunile Mercury și a făcut parte din echipa care a calculat, în 1969, traiectoria zborului Apollo 11 spre Lună. În 1970, a calculat ruta pe care să fie recuperat echipajul misiunii Apollo 13, iar în anii din urmă a lucrat pentru programul Space Shuttle și la planurile misiunii NASA pe Marte. După ce s-a pensionat, s-a implicat în atragerea studenților către domenii precum stiința, tehnologia, ingineria și matematica.
În 2015, președintele Barack Obama i-a decernat Medalia Prezidențială a Libertății. Un an mai târziu, NASA a inaugurat la Langley o clădire pe care a denumit-o Katherine G. Johnson Computational Research Facility. La ceremonie, directorul adjunct al NASA a spus că „zborul lui Alan Shepard în spațiu a fost urmărit de milioane de oameni. Ce nu știau atunci acești oameni este că toate calculele necesare trimiterii lui în spațiu și revenirii acasă, în siguranță, au făcute de Katherine Johnson”.
Cu aceeași ocazie, Katherine Johnson a primit premiul Silver Snoopy, o distincție rezervată de obicei astronauților, dar și celor care și-au adus o contribuție excepțională la dezvoltarea zborului spațial.
Foto NASA