Designerul Karim Rashid a fost prezent la București la inaugurarea restaurantului „Raionul de Pește”, a cărui amenajare interioară o semnează și o puteți admira în paginile de față. Nu puteam rata șansa unei conversații cu Karim Rashid, în care am atins subiecte precum inteligența artificială, proiectarea de biserici și moschei, sau felul în care designerul reușește să-și mențină creativitatea proaspătă deși este implicat în numeroase proiecte în domenii cât se poate de diverse.
Restaurantul „Raionul de Pește” este primul tău proiect în România, din câte știu. Ce anume te-a atras la acest proiect?
„Raionul de Pește” a fost un proiect uimitor. Rezultatul este perfect, aproape ireal, când vezi imagini de acolo pare că sunt niște randări. Abordarea mea este că nu ar trebui să decorăm spații, ci să le proiectăm, să le oferim un sens, o destinație. Design înseamnă să dezvoltăm spații grozave, spații funcționale, spații sociale și comportamentale mai bune. Design înseamnă că iluminatul este perfect, meniurile sunt lizibile, că materialele sunt performante, ținem cont de acustică, suprafețele sunt funcționale, iar mobilierul este extrem de confortabil și contemporan. A existat o astfel de energie în crearea acestui restaurant, o fuziune între designul meu, impulsul proprietarului și entuziasmul echipei de constructori.
Ca designer de produs, trebuie să respecți brief-ul clientului. Este asta o limitare pentru creativitate? Cum se împacă artistul din tine cu sintagma „clientul are întotdeauna dreptate”?
Îmi dau seama că trăim într-o lume foarte complexă și că o viziune singulară e utopică. Încerc să contribui cât de mult în răstimpul pe care îl petrec pe lumea asta. Ca designer, trebuie să înveți să colaborezi. Nu forma primează, ci conceptul. Lucrez cu punctele-forte ale clientului. Dacă lucrezi cu o companie, atunci așteptarea este o „căsătorie” a mărcii, viziunii și ideilor mele, cu cultura companiei. În general, companiile cu care lucrez au o filozofie foarte asemănătoare cu a mea. Este un mit că designerii au o idee, iar o companie o produce. Adevărata provocare este să faci mințile, viziunea și ideologia să colaboreze, să se contopească într-un produs armonios. Mi-a luat mulți ani să înțeleg că un proiect funcționează când relațiile umane din interiorul lui funcționează – relațiile sunt totul în viață, fie că e vorba despre afaceri, dragoste, prietenie sau sprijin.
Creația ta este considerată ca având „calitate umană” – o noțiune foarte frumoasă. De ce este acest lucru important pentru tine? Mai ales că ești autorul multor proiecte de design industrial – cum faci „calitatea umană” să se manifeste în cadrul acestui tip de proiecte?
Spre deosebire de alți designeri, eu n-am studiat natura și formele naturale. Nu așa îmi dezvolt eu estetica. În schimb, sunt inspirat de oameni. Noi suntem natura. Inspirație pentru mine înseamnă să creez obiecte care fac corpul uman să se simtă comod, pe care oamenii să le integreze cu ușurință în viața lor. În natură nu există simetrie sau unghiuri ascuțite. Mi-am dat seama că formele rotunjite, curbate sunt mult mai umane. Designerii umanizează lumea, atât pe cea fizică, cât și pe cea virtuală. Acasă, la serviciu și oriunde altundeva. Pur și simplu, ei fac spațiul înconjurător să fie mai uman.
Pe website-ul tău am văzut că ai proiecte pentru o sinagogă, o moschee și o biserică. De unde interesul pentru astfel de proiecte și în ce constă originalitatea abordării tale în aceste cazuri?
Cele trei religii domină lumea. Am citit și Biblia, și Coranul, și Tora. Toate au principii specifice, dar, pentru cineva care privește din afară, toate sunt extrem de asemănătoare pe multe planuri. Ideea mea a fost să desenez fiecare edificiu având la bază forma pântecului (oul ca sursă primordială a vieții). Fiecare este apoi împodobit cu diverse „perforații” care permit folosirea simbolurilor specifice fiecărei religii.
Pe parcursul carierei tale ai fost implicat în sute de proiecte în domenii cât se poate de diferite. Cum reușești să dai tot ce e mai bun de fiecare dată? Ți s-a întâmplat vreodată să rămâi fără idei, să simți că nu ai inspirație?
Nu mi s-a întâmplat să intru în pană de idei. Am avut de fiecare dată mai multe idei decât vor putea pune în practică vreodată toate companiile cu care am lucrat. Observ, analizez și disec permanent tot ce mă înconjoară. Majoritatea obiectelor pe care le avem în jur sunt prost proiectate, lipsite de inspirație, învechite, inutile sau, pur și simplu, irelevante pentru această perioadă în care trăim. Părerea mea este că inspirația și inovația provin din limitări, din constrângeri. Dacă avem prea multe resurse, nu mai este loc de experimentare. Cele mai creative idei le-am avut când am fost nevoit să lucrez cu un buget mic sau am fost constrâns de folosirea anumitor unelte.
Vorbim mult de inteligență artificială în ultima vreme. Crezi că AI ți-ar fi de ajutor în munca ta sau ar face mai dificil de integrat acea „calitate umană” despre care vorbeam?
Am experimentat cu AI. Cu noile tehnologii, pot crea forme noi, senzuale și organice, forme care nu au mai existat până acum în istorie. Dar am îndoielile mele în privința asta. Cu mii de imagini cu munca mea online, cu numele meu și câteva cuvinte se generează imagini uimitoare, care arată ca și cum ar fi create de mine. Din acest punct de vedere, devine deosebit de ușor pentru designerii studenți. Dar nu este sufletul lor acolo, nu este viziunea lor, fiindcă încă nu au învățat să-și conceptualizeze ideile. Un concept puternic este esențial pentru un design bun, iar AI este, în acest moment, doar un stil superficial. Acest lucru este foarte îngrijorător.
Apropo de suflet, care este domeniul cel mai apropiat de sufletul tău?
Am fost dintotdeauna un pluralist, eram un pluralist încă de când eram student. Tatăl meu m-a încurajat în această direcție, prin propriul exemplu. Nu-mi place noțiunea de specializare și admir oamenii creativi care au influențat diversele aspecte ale culturii vizuale. Cred că mesajul meu referitor la importanța designului și dorința mea de a-l ridica la nivel de artă care dă formă lumii în care trăim (ca muzica sau arhitectura) va dăini mai mult decât obiectele pe care le-am creat.
Ce anume îți place la ceea ce faci?
Designul atinge toate cele cinci simțuri și face comportamentul uman să evolueze. Având contact cu existența cotidiană a fiecăruia dintre noi, designul devine un instrument de formare culturală. De fapt, face ca societatea să fie mai bună, de la nivel micro până la scară macro. Când proiectez un hotel sau un restaurant, experiența umană este colectivă; în cazul unui produs, experiența este individuală. Un obiect frumos te emoționează. Eu „predic” despre modul în care designul modelează viitorul și cultura. Pot influența oamenii din punct de vedere emoțional, funcțional, estetic și comportamental. Încerc să injectez un spirit pozitiv și frumusețe în lumea designului, adică în lumea ta și a celor care îmi consumă produsele sau experimentează mediile pe care le-am creat.
Karim Rashid – Carte de vizită
Cu o carieră care se întinde pe mai bine de 20 de ani, Karim Rashid este autorul designului a mai mult de 4.000 de obiecte pentru clienți din 40 de țări și a câștigat peste 400 de premii.
Portofoliul său cuprinde obiecte de lux pentru Christofle, Alessi, Veuve Clicquot și Riva 1920; mobilier pentru Bonaldo, Tonelli, BoConcept sau Vondom; corpuri de iluminat pentru Artemide și Fontana Arte; branding pentru Hugo Boss și Citibank; ambalaje pentru Method, Paris Baguette, Kenzo și Eos; amenajări de interior: restaurantul Switch în Emiratele Arabe, hotelul Park Inn by Radisson Amsterdam City West, Temptation Resort Cancun; amenajări de spații publice – Universita Metro Station din Napoli.
Din 1992, Karim Rashid și-a înființat propriul studio de design în New York City și s-a extins în Shenzen, China, din 2014. În timpul liber, cochetează cu moda și muzica.
