„În ultimele luni, datorită acestui puseu inflaționist, rata anuală a inflației a sărit peste dobânda noastră și peste dobânda ROBOR. Au început discuțiile că dobânzile sunt negative și de ce nu se duce Banca Națională cu rata de politică monetară la 4% sau la 5%. Chiar nu ne putem dezlipi, să fim singurii din Europa, să facem acest lucru, să împingem foarte în sus dobânzile, am stimula intrările de capital speculativ. Oricum, suntem cu dobânda cea mai mare din Europa. Am mai trăit acel carry trade, adică băncile, în loc să facă creditarea economiei, trezorierii aduceau bani de la banca – mamă și îi plasau la Banca Națională. Oricum, le dăm 1,25%, cât este la facilitatea nostră de depozit, la riscul zero, pe care-l au, cred că cei care ne îndeamnă să ne ducem și mai sus, trebuie să se gândească mai bine, pentru că este un procent bun. Oricum, mai întâi, trebuie să-și majoreze ei dobânzile la depozitele pentru populație. Să vină cu ele la 1,25%, cât le dăm noi, și pe urmă mai discutăm, după aceea să ne mai dea sfaturi”, a spus Isărescu, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflației”, ediția februarie 2018.
Din 8 februarie, la BNR, rata Lombard (rata dobânzii la facilitatea de creditare pentru bănci) este de 3,25% pe an, iar rata dobânzii la facilitatea de depozit (pentru bănci) este de 1,25%, în ținta de plus/minus 1%, față de rata dobânzii de politică monetară, care, de la aceeași dată, este de 2,25% pe an.
De asemenea, la Cotațiile reale ex ante la 3 luni de pe piața monetară interbancară, „suntem în club, nici prea – prea, nici foarte – foarte”, a precizat oficialul Băncii Centrale.
„În schimb, tindem să ieșim din club și le adresez, din nou, un mesaj prietenilor din bănci, atât din România, cât și de peste hotare, că exact la depozitele noi date populației. Acolo este nivelul scăzut. Noi le dăm 1,25% la excedentul lor de lichiditate, care nici nu este difuzat, este concentrat pe vreo șase bănci mari. 1,25% zic că este un nivel bunicel de tot față de ce se dă în Europa. Acceptăm să ne ducem cu acesta sus, dacă condițiile vor cere să ne apropiem de 2,25%, cât este rata de politică prin operațiuni de sterilizare, ceea ce este deja din punct de vedere al țărilor europene și vecine un nivel ridicat, iar ei rămân cu ratele de dobândă la depozite la mai puțin de 1%. Aici trebuie păstrat un echilibru. Da?! După aceea discutăm”, a punctat Isărescu.
Dobânzile din Europa
Pentru a susține de ce România nu poate majora dobânda la depozitele pentru bănci la peste 1,25%, oficialul BNR a dat exemplul Cehiei, care are, de mai mult timp, dobânzi negative.
„Veți spune că situația este alta: au surplus bugetar sau situație fiscală mult mai bună, n-au deficite externe de asemenea amploare, sunt în centrul Europei, nu în marginea Europei, dar să ne ducem chiar cu totul peste Europa prezintă anumite riscuri și solicităm o discuție comparativă”, a precizat Isărescu.
De asemenea, acesta a reamintit că dobânzi negative mari sunt în zona euro.
„Dar mari mari mari de tot. În Marea Britanie, ce să mai zicem? În consecință, mesajul nostru este că nu putem să ne dezlipim de lumea în care trăim și trebuie să fim foarte atenți la ea, mai ales că am normalizat coridorul, l-am îngustat foarte mult și suntem pe linie cu Polonia, Ungaria, plus/ minus 1% dobânda noastră de politică monetară este apropiată și de limita de sus, rata Lombard, și de limita de jos. Dacă ar fi să judecăm comparativ, Ungaria a ținut dobânzile în piață mult mai mult timp, pe limita de jos, decât a ținut până în prezent România”, a subliniat Isărescu.
Lupta BNR cu inflația. Și nu numai
În septembrie 2017, rata anuală a inflației a depășit rata dobânzii de politică monetară, iar, de-atunci, a continuat să mărească ecartul într-un ritm alert. În timp ce prima a ajuns la 1,8%, în septembrie, și a încheiat anul, decembrie 2017, la 3,32%, a doua a rămas la 1,75% pe an, cât era din mai 2015, până în ianuarie 2018.
De asemenea, în februarie 2018, BNR a prognozat că rata anuală a inflației va ajunge la 3,5% la finele acestui an, cu 0,3% peste estimarea din noiembrie. Diferența aceasta nu este mare și rămâne în ținta BNR, de plus/minus 2,5%, dar problema este că, în prima parte a acestui an, rata anuală inflației va ajunge la 5%, pe fondul majorărilor de prețuri din parte a doua a anului trecut.
În paralel, indicele ROBOR pe toate maturitățile (de la overnight la 12 luni), în funcție de care se stabilesc dobânzile la credite, și-a dublat nivelul, pe fondul lichidității scăzute, cauzată în mare parte de Ministerul de Finanțe. În aceste condiții, pentru a controla mai bine lichiditate din piață, BNR a micșorat, treptat coridorul simetric, până l-a adus la plus/minus 1%, față de rata de politică monetară.
Din octombrie, Banca Centrală a redus rata dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard), pentru bănci, la 3% pe an, de la 3,25% p.a., și a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit (pentru bănci) la 0,5% p.a., față de 0,25% p.a., cât erau din 7 mai 2015. A urmat, în noiembrie, o nouă reducere a ratei Lombard, la 2,75%, și o creștere a dobânzii la depozite, la 0,75%.
În plus, din ianuarie, a fixat rata Lombard la 3% și dobânda la depozite la 1%, iar, din februarie, prima la 3,25%, iar a doua la 1,25%.
Aceste din modificările au fost făcute concomitent cu majorarea ratei dobânzii de politică monetară, la 2% p.a, din ianuarie, și la 2,25% p.a., din februarie, pe fondul bătăliei date de BNR cu inflația.
„Noi aici, la Banca Națională, am învățat o regulă simplă: dobânzile trebie să fie pozitive, să fie peste rata inflației. Acum, când, dintr-un motiv sau altul, nu se mai respectă regula, bineînțeles că suntem întrebați, pe bună dreptate, de către public: «Dom’le, când ați avut dreptate?». Atunci, trebuie să facem o comparație cu țările vecine. În primul rând, în cazul României, până în septembrie acest an, pe oricare indicator, ROBOR la trei luni, cel la care se uită toată lumea, sau rata de politică monetară, cu toate că au fost foarte scăzute, curba inflației fiind negativă, dobânzile au fost categoric pozitive, ceea ce s-a întâmplat și în cazul Ungariei, mai puțin în cazul Cehiei. În Cehia, aproape permanent dobânzile au fost negative, adică au avut o rată mică a inflației și dobânzile au fost zero. În cazul Poloniei, dobânzile au fost pozitive, datorită inflației negative. Deci, România, Ungaria, Polonia au păstat până în vara acestui an (2017), în condiții de inflație negativă, nivel pozitiv al dobânzilor”, a detaliat Guvernatorul.