Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Aș spune că pentru mediul de business cel puțin, 2021 a fost ca un roller-coaster. Am început anul cu încredere, cu rezultate mai bune decât ne-am fi așteptat pentru anul 2020, și cu speranța că anul 2021 va fi anul în care vor fi lansate și implementate reforme mult așteptate. În a doua parte a anului, dominată de o criză politică prelungită, încrederea și așteptările optimiste au coborât destul de abrupt.
Mi-ar fi plăcut să pot sintetiza anul 2021 în termeni pozitivi, însă realitatea este că de cele mai multe ori a fost nevoie să semnalăm incertitudinea cu care ne-am confruntat, precum și provocările generate de multiplele crize pe care le-am traversat ca societate și economie.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru comunitatea AmCham în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele).
Încă de la debutul anului 2021, AmCham a făcut un apel pentru asigurarea stabilității și predictibilității precum și pentru cooperare în jurul priorităților pentru România, atât în vederea gestionării multiplelor crize dar și a valorificării unor oportunități unice apărute ca urmare a schimbărilor impuse de pandemia COVID-19.
Așa cum spuneam, în prima jumătate a anului evoluția afacerilor a fost una pozitivă, iar încrederea membrilor AmCham în climatul investițional și de afaceri oferit de România a înregistrat un nivel record de optimism. Am atras atenția și atunci că semnalele pozitive dinspre sectorul privat se pot materializa în măsura în care sunt oglindite de responsabilitate din partea autorităților pentru asigurarea stabilității și a predictibilității legislative, a implementării de reforme și de proiecte cheie, precum digitalizarea administrației și investiții în infrastructura de transport și din alte sectoare critice pentru economie.
Unul dintre principalele avantaje competitive ale României care a continuat să se erodeze în 2021, și care reprezintă un motiv de îngrijorare pentru mediul de afaceri este capitalul uman, în condițiile în care multe sectoare au indicat că se confruntă, din nou, cu lipsa acută de forță de muncă calificată și necalificată. Odată cu demararea implementării multiplelor proiecte din PNRR și, sperăm, a altor proiecte de investiții, lipsa forței de muncă s-ar putea dovedi o frână puternică.
Ca organizație, în 2021 am urmărit îndeaproape subiectul PNRR, preocupați fiind de capacitatea României de a valorifica oportunitatea de redresare economică prin finanțările disponibile prin acest cadru european, despre care noi la AmCham am spus că este șansa de modernizare a României, testul de maturitate și responsabilitate pentru clasa politică. Membrii AmCham au participat la toate etapele de consultări pe marginea obiectivelor asumate de România, preocuparea constantă a mediului de afaceri fiind ca acestea să fie corelate cu realitățile economice și orientate spre recuperarea decalajelor acumulate de România în domenii cheie pentru economie și societate.
Criza politică care a dominat a doua jumătate a anului a fost de asemenea un motiv major de îngrijorare, membrii AmCham revizuindu-și semnificativ evaluarea climatului investițional și de afaceri. Potrivit sondajelor derulate de AmCham, nivelul de apreciere bun și foarte bun a scăzut cu 50% în septembrie față de iunie 2021, în timp ce calificativul slab și precar, a avut o creștere cu mai mult de 50% .
Potrivit aceluași sondaj, în septembrie 2021, în topul celor mai importanți factori macroeconomici care prezintă un risc pentru economia românească, membrii AmCham au indicat creșterea inflației, creșterea nivelului de îndatorare publică, creșterea dobânzilor/a costurilor de finanțare, schimbările demografice și deprecierea leului.
La finalul anului, în prim planul agendei economice au fost măsurile fiscal-bugetare, prilej cu care am adus și noi în atenția decidenților atât măsurile de politică fiscală apreciate de investitori, dar și neajunsurile legislației și administrației fiscale. Dintre cele din urmă aș menționa problemele legate de predictibilitatea procesului legislativ în sfera fiscalității, de interpretare unitară a legislației sau lipsa de corelare dintre legislația fiscală și alte legislații care reglementează același domeniu sau remarcă nevoia de îmbunătățire a relației dintre contribuabili și autoritățile fiscale, nivelul încă redus de digitalizare, procesul complex de conformare sau insuficient timp alocat pentru implementarea noilor prevederi legislative.
Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Pentru moment ce putem preciza este că estimările privind rezultatele anului 2021 au fost în creștere, atât pentru investiții, venituri și număr de angajați, potrivit sondajului AmCham privind calitatea climatului investițional și de afaceri, ediția iunie 2021. Spre jumătatea anului 2022, când vom colecta din nou informații similare, vom putea avea și imaginea rezultatelor efective.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
Din punct de vedere al evoluției afacerilor, cel puțin în ce privește membrii AmCham, un motiv de optimism a fost faptul că estimările sumbre pentru rezultatele de business pentru 2020 nu s-au adeverit, cele mai multe companii traversând mai bine decât ne așteptam provocările primului an pandemic.
Ca organizație, am salutat faptul că o mare a recomandărilor pe care le-am avansat prin documentul nostru de referință, Priorități pentru România, s-au regăsit în programul de guvernare, ceea ce denotă o oarecare aliniere cu privire la obiectivele de țară. Provocarea rămâne însă, ca întotdeauna, implementarea acestora.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Cred că în 2021 turbulențele generate de criza sanitară au avut un impact mai redus asupra celor mai multe industrii, datorită investițiilor din anii anteriori în adaptarea fluxurilor de lucru, în digitalizarea proceselor interne. Deși unele sectoare au continuat să aibă limitări datorită restricțiilor sanitare, majoritatea companiilor AmCham au indicat că au identificat noi oportunități de afaceri, noi servicii, produse sau clienți, în contextul pandemiei.
Legat de reziliența mediului de afaceri în 2021, deși stabilitatea și predictibilitatea cadrului politic și de reglementare rămâne foarte importantă pentru deciziile de investiții, pe fondul crizei politice din a doua jumătate a anului, am constatat o oarecare decuplare a evoluției afacerilor de dinamica mediului politic, ceea ce este un semn de maturitate a afacerilor.
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Lista noastră de “to do” în ce privește cele mai importante măsuri/politici publice care ar fi trebuit adoptate/implementate în 2021 au fost între altele: investițiile în infrastructură, accelerarea digitalizării administrației publice, reforma sistemului sanitar, menținerea sistemului de cotă unică, reducerea poverii fiscale pe muncă, absorbția mai ridicată a finanțării europene, creșterea gradului de alfabetizare digitală. În timp ce în anumite domenii s-au făcut pași incipienți, în cele mai multe suntem încă la nivel de intenții bune.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Pentru România cea mai mare provocare este evoluția tensiunilor geopolitice din regiune, dar provocări majore pentru mediul de business rămân cele legate de distorsiunile din lanțul de distribuție, criza materiilor prime, inflația în creștere, costurile pentru producția de energie, corelate cu agenda de tranziție la economia verde și digitală.