FacebookTwitterLinkedIn

Piață medicală a fost măsurată mult timp în numărul de clinici, cabinete și pacienți. Astăzi, următoarea frontieră a competiției se mută către integrare, tehnologie și eficiență operațională. Diferența pare subtilă, dar, ca business, situația este aproape opusă, spune, pentru Forbes România, dr. Dorian Schwartz, managerul Spitalul Romgermed St. Lukas.

Cu o creștere medie anuală de peste 30% în ultimii trei ani și planuri de dezvoltare de cel puțin 35% pe an în perioada următoare, compania își construiește strategia în jurul unui model de business diferit de cel al extinderii clasice prin deschiderea de noi clinici.

Aceasta este direcția în care s-a îndreptat dr. Dorian Schwartz pentru a transforma un business în cel mai mare spital ambulatoriu din România. Literatura internațională descrie acest model drept Integrated Healthcare Delivery, iar marile sisteme medicale performante îl consideră deja noul standard de organizare.

În 2025, platforma medicală a depășit pragul de 100.000 de consultații și investigații în ambulatoriu, peste 20.000 de examinări RMN și CT și sute de mii de analize medicale, operate într-un ecosistem medical integrat care reunește peste 25 de specialități, imagistică de înaltă performanță, laboratoare proprii și cea mai mare policlinică din România, cu peste 150 de cabinete medicale autorizate. Dar, așa cum spun managerii, cifrele sunt doar consecința.

„Pacientul nu caută o consultație. Caută certitudinea că întregul său parcurs medical este coordonat. În momentul în care sistemul începe să lucreze pentru pacient, și nu invers, apare adevărata performanță”, declară dr. Dorian Schwartz.

De la active medicale la platformă medicală

În healthcare, avantajul competitiv nu mai este reprezentat exclusiv de aparatură sau de numărul de metri pătrați. Aceste active pot fi cumpărate, subliniază dr. Schwartz: mult mai dificil este să construiești ceea ce investitorii numesc un Clinical Operating System – un ecosistem în care infrastructura, echipele medicale, tehnologia și fluxurile clinice funcționează sincronizat. Aceasta este diferența dintre o organizație care oferă servicii și una care generează productivitate clinică.

În cadrul spitalului pe care îl conduce (activitatea se desfășoară pe o suprafață de peste 6.000 mp), laboratorul, imagistica, consultațiile, serviciile de specializare decontate de CNAS nu reprezintă linii independente de business. Ele funcționează ca un sistem unic, ceea ce reduce timpul dintre diagnostic și tratament, optimizează utilizarea activelor și îmbunătățește experiența pacientului. Din perspectivă investițională, aceasta înseamnă ceva esențial: capital efficiency.

În timp ce sectorul medical este caracterizat prin investiții mari și cicluri lungi de recuperare a capitalului, randamentul activelor devine mai important decât dimensiunea acestora. Pentru un investitor, aceasta înseamnă posibilitatea creșterii veniturilor fără o creștere proporțională a costurilor fixe – una dintre cele mai valoroase forme de operational leverage.

Managementul ca avantaj competitiv

În sănătate există un activ mai greu de construit decât un spital: încrederea medicilor. În ultimii ani, Spitalul Romgermed St. Lukas a reușit să atragă specialiști recunoscuți nu doar prin investiții în tehnologie, ci printr-un model organizațional care favorizează colaborarea interdisciplinară, accesul rapid la diagnostic și autonomia profesională. „Talentul medical nu poate fi cumpărat. Poate fi doar atras într-un mediu în care performanța este posibilă”, spune dr. Dorian Schwartz.

Această filozofie explică una dintre cele mai importante transformări realizate sub managementul său: trecerea de la o organizație construită în jurul serviciilor medicale la o companie construită în jurul proceselor medicale. Strategia spitalului condus de Dorian Schwartz nu urmărește doar creșterea organică. Modelul este construit astfel încât să poată fi replicat prin dezvoltare regională și, atunci când oportunitățile vor crea valoare pe termen lung, prin achiziții și integrarea unor operatori existenți într-o platformă unitară.

În acest context, extinderea către Craiova reprezintă primul pas dintr-o strategie mai amplă de dezvoltare. Pentru următorii ani, compania estimează un ritm mediu de creștere de minimum 35% anual. Însă cea mai importantă miză nu este dimensiunea, ci construirea unei platforme capabile să transforme datele medicale în decizii clinice mai bune, să standardizeze calitatea actului medical și să reducă timpul dintre primul consult și diagnosticul final.

„Cred că viitorul medicinei private nu va aparține celui mai mare operator. Va aparține organizației care va construi cel mai inteligent sistem în jurul pacientului. Dimensiunea poate fi cumpărată. Cultura organizațională, încrederea și excelența operațională se construiesc în fiecare zi.”

Deși sectorul privat reprezintă aproximativ o treime din numărul total al spitalelor, acesta domină deja piața serviciilor medicale ambulatorii și continuă să câștige cotă prin investiții în clinici multidisciplinare, laboratoare și centre de imagistică. În schimb, sistemul public rămâne principalul furnizor de servicii de spitalizare complexă și concentrează cea mai mare parte a capacității de internare și a cazurilor acute.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că structura pieței este bine conturată. Din cele 559 de spitale, aproximativ 360-370 sunt publice, iar 190-200 sunt private, ceea ce înseamnă că sectorul privat reprezintă circa 35% din numărul total al spitalelor, dar cu o pondere mult mai redusă din totalul paturilor. În zona clinici și cabinete ambulatorii, majoritatea sunt private: cele peste 16.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cele 17.800 de cabinete stomatologice și o mare parte din laboratoare și centrele de imagistică sunt organizate ca entități private, multe aflate în contract cu CNAS.

Doar 216 unități sanitare oferă exclusiv servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi. Acestea sunt unități distincte, asimilate spitalelor, și reprezintă categoria raportată separat de INS.

„Pacientul nu caută o consultație. Caută certitudinea că întregul său parcurs medical este coordonat.”