Măsurile de revenire a economiei la finalul restricțiilor cauzate de pandemie au determinat în 2021 creșterea prețurilor și a serviciilor în multe națiuni dezvoltate, potrivit OECD. Înainte de acest moment, inflația a crescut mult mai ușor, iar în primul an al pandemiei chiar a stagnat.
Reînceperea sesiunilor frecvente de cumpărături, pe fondul problemelor persistente de volatilitate a burselor, a creat un climat de deficit, pentru că efectele pandemiei se resimt în funcționare lanțurilor de aprovizionare, puternic afectate începând cu 2020.
Să adăugăm la această situație și efectele puternice ale invaziei Ucrainei de către Rusia la finalul lunii februarie: furnizarea globală de materii esențiale pentru trai – gaz natural, fertilizatori, alimente și metale – a căzut, atât din motive de blocaje ale porturilor de la Marea Neagră, cât și ca urmare a sancțiunilor impuse de Vest asupra Rusiei.
Inflația – deja ridicată – a început să crească într-un ritm alert.
Graficul alăturat, pregătit de Statista, arată impactul inflației asupra economiilor dezvoltate. În timp de SUA au fost cele mai lovite de inflație, prețurile au rămas stabile în Japonia. Aceasta a avut o politică adversă creșterii prețurilor și a evitat să supună populația la presiunile inerente creșterii costului vieții, chiar și în tensiunile globale pe care le trăiesc și cu care se luptă toate țările.
Potrivit Wall Street Journal, piețele de muncă stratificate și companiile care economisesc în loc să investească au dat multe bătăi de cap economiștilor japonezi în trecut, dar în prezent, abordarea de creștere lentă a economiei Japoniei s-a dovedit a fi avantajoasă. Cu toate acestea, efectul războiului din Ucraina asupra prețurilor se simte și în Japonia, așa cum arată informațiile prezentate alăturat de Statista.
