România are a doua cea mai mare piață de servicii de afaceri din Europa, după Polonia, însă competitivitatea sectorului nu mai poate depinde doar de costurile cu forța de muncă, potrivit studiului „Business Services Comparative Analysis 2026”, realizat de Deloitte România pentru Asociația Business Service Leaders (ABSL).
Poziția importantă în regiune nu elimină însă presiunea asupra modelului de business. Astfel, dacă în primii ani dezvoltarea industriei a fost susținută în special de costurile competitive și de disponibilitatea personalului calificat, companiile încearcă acum să treacă de la activități de execuție la servicii mai complexe, care presupun expertiză specializată și o contribuție mai mare la deciziile de business ale grupurilor internaționale.
Această repoziționare apare și în răspunsurile companiilor incluse în studiul ABSL și PwC România, „Building Romania’s Next Advantage 2026 – Talent, Transformation and Sustainable Growth in Business Services”. Dintre cele 61 de companii participante, 43% vor să fie percepute drept parteneri de business sau motoare ale transformării digitale, în timp ce 39% își propun în primul rând să funcționeze ca centre de eficientizare a costurilor.
Schimbarea este vizibilă și în structura serviciilor: doar una dintre companiile respondente se mai identifică drept un centru care furnizează o singură funcție, în timp ce majoritatea oferă servicii multiple sau lucrează pentru mai mulți clienți.
Costurile rămân un avantaj, dar nu mai sunt suficiente
Conform studiului citat, România continuă să fie competitivă în comparație cu alte piețe. Într-o simulare privind costul total de angajare a unui contabil de nivel mediu, Deloitte plasează țara pe locul al patrulea din 13 piețe analizate în 2026, după India, Filipine și Bulgaria. Potrivit estimărilor studiului, România ar urma să rămână până în 2031 a doua cea mai atractivă locație din Europa din perspectiva costurilor cu forța de muncă.
Companiile indică însă și alte argumente pentru alegerea României. Competențele lingvistice sunt menționate de 89,8% dintre respondenți, iar disponibilitatea și calitatea resursei umane și infrastructura digitală și tehnologică, de câte 86,4%. Raportul dintre productivitate și costul muncii este indicat de 78% dintre companii, iar ecosistemul serviciilor de afaceri, de 64,4%.
Pentru Cătălin Iorgulescu, vicepreședinte ABSL România, provocarea următorilor ani este valorificarea acestor avantaje pentru atragerea unor proiecte mai complexe, bazate pe tehnologie, inovație și competențe avansate. În opinia sa, dezvoltarea industriei depinde și de extinderea centrelor regionale dincolo de marile orașe în care sectorul este deja concentrat.
Investițiile în competențe și inovare, în urma ambițiilor companiilor
Trecerea către activități cu valoare adăugată mai mare presupune schimbări atât în structura echipelor, cât și în modul în care companiile își organizează investițiile. Studiul ABSL și PwC arată că 40% dintre respondenți se așteaptă ca managementul furnizorilor și al contractelor IT să devină o competență importantă în anul următor. Cererea pentru analiza datelor în rândul angajaților din afara departamentelor IT ar urma să crească de la 37% la 47%, iar cea pentru alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale, de la 48% la 58%.
În același timp, infrastructura dedicată inovării rămâne insuficient dezvoltată în raport cu obiectivele declarate. Numai 44% dintre companii au echipe sau roluri dedicate explicit inovării, 20% au un buget separat pentru această activitate, iar 32% nu dispun de o infrastructură dedicată. Doar 52% au implementat un sistem formal prin care ideile sunt transformate în proiecte și apoi în practică.
Totodată, inteligența artificială este unul dintre instrumentele prin care companiile încearcă să își schimbe oferta.
Potrivit studiului, 60% dintre respondenți folosesc deja soluții AI, iar 67,9% au transformat cel puțin un serviciu cu ajutorul acesteia. Totuși, numai 21% au extins utilizarea tehnologiei la mai mult de cinci servicii. În paralel, 60% dintre companii raportează economii măsurabile de costuri în urma proiectelor de inovare, 48% au dezvoltat instrumente sau platforme proprii, iar 44% au lansat produse sau servicii noi.
Adrian Baron, președintele ABSL, atrage atenția că numai unul din 20 de centre de servicii din România are autonomie strategică deplină în cadrul organizației-mamă. În acest context, dezvoltarea competențelor și trecerea de la activități de execuție la roluri cu o contribuție mai mare la deciziile de business devin esențiale pentru păstrarea competitivității.
Industria serviciilor de afaceri se află astfel într-o etapă în care dimensiunea pieței și avantajele de cost nu mai sunt suficiente pentru a-i garanta dezvoltarea. Capacitatea de a atrage proiecte cu valoare adăugată mai mare și de a construi expertiză locală va conta tot mai mult în competiția cu celelalte centre europene și asiatice.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.