Producătorii români de medicamente trag un semnal de alarmă: medicamentele ieftine ar putea dispărea de pe piață, dacă statul nu ia măsuri pentru a sprijini acest sector de importanță strategică pentru România: „Medicamentele generice și biosimilare, deși au o importanță națională pentru sistemul de sănătate, sunt penalizate de o taxă clawback mai mare cu 8% decât prevede legea, bariere la prescriere și o metodologie a prețurilor nealiniată la realitățile economice actuale”, spun reprezentanții Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Prin natura lor, medicamentele generice oferă un acces crescut al pacienților la terapii valoroase și necesare, dar facilitează și optimizarea bugetară: 780 milioane de euro economii de cost au fost generate de lansările de medicamente generice din perioada 2015-2021, în contextul expirării patentelor medicamentelor inovative.
Medicamentele generice intră pe piață cu un preț, în medie, cu 40% mai mic decât prețul medicamentului de referință, și generează în 4 ani de la lansare o scădere a prețului medicamentului de referință de 51%. Astfel, accesul pacienților la tratamente crește semnificativ din perspectiva costului: datorită impactului bugetar pozitiv în anumite arii terapeutice, accesul pacienților la tratament se poate tripla.
„Unul dintre beneficiile medicamentelor generice este prețul mult mai mic față de cele originale, nemaivorbind de economiile pe care acestea le aduc sistemului de sănătate”, explică Simona Cocoș, Președinte APMGR. „Dar mediul de operare este dificil pentru producătorii de medicamente generice. În România, în ultimii ani, nu doar că n-au mai venit producători noi, dar au fost unii care au plecat. Iar toate cele în jur de 20 de fabrici din țară sunt producătoare de medicamente generice. Cu toate că este un domeniu strategic, autoritățile nu au oferit nicio măsură în favoarea acestora, nu au avut parte de nicio susținere”, adaugă ea.
România nu beneficiază de toate avantajele utilizării genericelor, acestea având o pondere în volum și valoare mai mică decât în alte țări din UE. Numărul de medicamente generice lansate în ultimii cinci ani este de 6 ori mai mic comparativ cu Germania și de 4 ori mai mic decât în Polonia.
„Situația din România a determinat dispariția a peste 2.500 de medicamente generice în ultimii ani, numai în primele luni ale acestui an fiind retrase 100 de medicamente generice, conform site-ului ANMDM. În același timp, numărul medicamentelor generice lansate în ultimii cinci ani în România este de șase ori mai mic comparativ cu Germania și la jumătate comparativ cu piața din Cehia”, explică și Daniel Bran, Vicepreședintele APMGR.
Dacă statele europene impulsionează prescrierea și eliberarea medicamentelor generice prin diverse mecanisme, în România, acestea întâmpină cele mai mari bariere. Taxa clawback, deși plafonată și diferențiată în anul 2020, este în continuare la un nivel foarte ridicat. Astfel că medicamentele generice cu prețuri între 5 și 50 de lei, compensate integral, plătesc o taxă mult mai mare (28%) decât stipulează legea (20%), acest aspect datorându-se modului de calcul al taxei, și anume la prețul de raft, care înglobează și adaosurile farmaciilor și distribuitorilor.
În condițiile în care industria de medicamente se confruntă cu creșteri semnificative de prețuri la materia primă, utilități și transport, iar producătorii de medicamente generice și biosimilare sunt deja împovărați de taxa clawback și au cel mai mic preț de referință dintr-un panel de 12 țări, „escaladarea acestor costuri face foarte dificilă, uneori chiar imposibilă, lansarea și menținerea pe piață cu precădere a medicamentelor cu prețuri mici”, avertizează reprezentanții APMGR.
Potrivit studiului realizat de IQVIA, piața medicamentelor generice în 2021 a reprezentat aproximativ 60% din volumul medicamentelor compensate, având doar 26,6% din costul acestora. Medicamentele generice cu preț mic sunt cele mai vulnerabile, iar ⅔ dintre ele au prețuri între 5 și 50 de lei.
Prin urmare, APMGR le propune autorităților sanitare din România câteva măsuri, precum: scăderea taxei clawback cu 6% în 2023 pentru medicamentele generice; eliminarea celui mai mic preț de referință și introducerea mediei celor mai mici trei prețuri din cele 12 țări de referință europene pentru toate medicamentele din CaNaMed; eliminarea barierelor la prescriere pentru medicamentele generice și biosimilare; aprobarea rapidă a medicamentelor generice lansate pe piață pentru creșterea accesului pacienților și optimizarea bugetară; transparența proceselor de achiziție publică.
Producătorii români de medicamente nu pot majora prețurile, acestea fiind înghețate la nivelul Ministerului Sănătății. „Toată această situație nouă, cu inflație, creșterea prețului la utilități, materii prime, costuri logistice, nu face decât să adauge severitate problemei, și atâta timp cât prețul nostru rămâne fix, or dispare medicamentul, ori statul și pacientul vor plăti mai mult pentru o terapie similară, dar mai scumpă”, avertizează Daniel Bran, Vicepreședintele APMGR, adăugând că „au existat discuții cu autoritățile, problema se cunoaște, dar trebuie luate și măsurile necesare.”
