Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), susține că afirmațiile potrivit cărora Hidroelectrica ar fi ales să plătească bonusuri în loc să investească în baterii, investiții care ar fi putut reduce prețul energiei cu până la 30%, nu reflectă complet realitatea economică și tehnică, care este mai complexă.
„În spaţiul public apare tot mai des o afirmaţie simplă şi seducătoare, că Hidroelectrica ar fi ales să plătească bonusuri consistente în loc să investească în baterii, iar dacă ar fi făcut-o, preţul energiei ar fi scăzut cu până la 30%. Este o afirmaţie puternică, dar realitatea economică şi tehnică este mai nuanţată – şi merită explicată corect. Mai întâi, trebuie spus clar, bateriile nu produc energie. Ele mută energia în timp – o stochează când este ieftină şi o livrează când este scumpă. Asta înseamnă că nu reduc consumul total şi nici costul de producţie, ci pot doar să atenueze vârfurile de preţ. România are în total circa 913 MWh stocare în baterii. Planurile Hidroelectrica sunt să atingă un nivel de stocare de 2000 MWh (2026 – 72 MWh (Crucea), 2028 – 256 MWh (Porţile de Fier II. 1673 MWh planificaţi dar necontractaţi)”, a declarat Dumitru Chisăliţă.
Chisăliţă subliniază faptul că România are un consum zilnic de energie situat între 140.000 şi 150.000 MWh. În acest context, expertul afirmă că Hidroelectrica, dacă ar avea operaţional întregul plan de 2.000 MWh capacitate de stocare, aceasta ar acoperi aproximativ 1% – 1,5% din consumul unei zile.
„Cu alte cuvinte, bateriile ar putea alimenta sistemul pentru câteva ore la o putere de 500-1.000 MW – util, dar limitat la scară naţională. Ce ar însemna asta în termeni de preţ? În orele de vârf – acele intervale scurte în care energia devine foarte scumpă – bateriile pot avea un impact vizibil. Dacă, de exemplu, preţul ajunge la 900 lei/MWh într-o seară tensionată, introducerea a câtorva sute de MW din baterii ar putea coborî preţul cu 5-15%, uneori mai mult în condiţii extreme. Însă pe media unei zile întregi, efectul se diluează şi devine modest, probabil în intervalul 1-3%. De aici rezultă un punct esenţial, pentru o scădere de 30% a preţului energiei la nivel general ar fi necesare capacităţi de stocare de ordinul zecilor de mii de MWh, nu 2.000 şi mai ales nu doar în baterii. În plus, preţul energiei nu este determinat doar de echilibrarea zilnică, ci de factori mult mai puternici: preţul gazului, piaţa europeană interconectată, costul certificatelor de CO2 sau nivelul producţiei hidro şi nucleare”, notează şeful AEI.
Potrivit sursei citate, bateriile devin esenţiale într-un sistem energetic cu tot mai multă energie regenerabilă, pentru stabilitate şi pentru reducerea volatilităţii, dar nu sunt o soluţie miraculoasă care, singură, poate ieftini drastic energia.
„Pe de altă parte, critica privind bonusurile în companiile de stat din România nu este lipsită de temei. De multe ori, acestea nu sunt legate suficient de riguros de performanţă şi pot părea disproporţionate. Este o discuţie legitimă şi necesară. Însă amestecarea acestei probleme reale cu afirmaţii exagerate despre impactul bateriilor riscă să distorsioneze dezbaterea publică. Hidroelectrica nu a fost un pionier în stocarea cu baterii, dar nici nu a ignorat domeniul – investiţiile au început recent, într-un moment în care tehnologia a devenit mai accesibilă şi cadrul de piaţă mai clar. Chiar şi aşa, impactul acestor investiţii va fi gradual, nu revoluţionar”, este de părere Dumitru Chisăliţă.
În viziunea specialistului, pentru a avea o dezbatere serioasă despre energie, trebuie ca lucrurile să fie separate, respectiv de criticile mai mult decât justificate despre guvernanţă şi bonusuri de realităţile tehnice şi economice ale sistemului energetic, şi de realităţile tehnice şi economice ale sistemului energetic.
„Pentru că, în final, soluţiile reale nu vin din sloganuri, ci din înţelegerea corectă a proporţiilor. O analiză corectă, arată că din societăţile din energie cu capital de stat, nu cele mai hulite sunt cele cu cel mai defectuos management, ci cele mai lăudate”, precizează Chisăliţă.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
