Membrii Consiliului Național al IMM-urilor din România au transmis Comisiei Europene o scrisoare prin care își arată îngrijorarea vis a vis de reformele fiscale propuse de Guvern. În opinia membrilor CNIPMMR, efectele reformelor fiscale propuse de Guvern ar putea duce la încetinirea considerabilă a economiei – ca urmare a închiderii afacerilor din cauza imposibilității suportării impozitelor, creșterea prețurilor – ca urmare a transferării costurilor suplimentare către consumatori, creșterea ratei inflației, scăderea consumului, creșterea ratei șomajului în contextul închiderii sau reducerii activității economice și reducerea veniturilor la bugetul statului.
Discuțiile din spațiul public au fost generate de propunerile Guvernului privind măsurile fiscale ce au vizat: scăderea pragului de încadrare în microîntreprinderi și creșterea impozitului aplicat pentru acestea, creșterea impozitelor pe venit și bunuri, creșterea TVA-ului și mai ales creșterea TVA aplicabil în sectorul ospitalității, eliminând scutirile aplicate anumitor domenii care aveau ca scop dezvoltarea economică și creșterea consumului, creșterea prețurilor la alimente, energie și combustibili, încetinirea economiei și menținerea inflației la un nivel ridicat.
Având în vedere aceste argumente, reprezentanții confederației propun o serie de măsuri, care consideră că trebuie luate în considerare pentru reformele fiscale propuse de Guvern. Un prim principiu ar fi: „de la mare la mic” – potrivit căruia, toate reformele ar trebui să înceapă de la administrația publică centrală și locală apoi să continue cu marile companii multinaționale și, ulterior, impuse măsuri fiscale IMM-urilor. De asemenea, sarcina fiscală și impactul estimat ar trebui să se bazeze pe același principiu.
Reprezentanții confederației cer ca termenul limită de aplicare să fie 1 ianuarie 2024, pentru a asigura predictibilitatea și gradualitatea sectorului de afaceri prin anunțarea măsurilor cu impact asupra IMM-urilor cu cel puțin 6 luni înainte.
“Guvernele naționale trebuie să se consulte în mod corespunzător cu părțile interesate atunci când adoptă reforme. Măsurile ar trebui implementate printr-un acord politic cu angajatorii și sindicatele pe o perioadă de 10 ani, cu obiective și rezultate clare ale reformelor. De asemenea, toate propunerile de reformă trebuie să fie însoțite de studii și analize de impact, ” spune Florin Jianu, Președinte CNIPMMR.
O altă propunere este aplicarea unei simple cote de cifră de afaceri fără birocrație și alte constrângeri, legate de minim 1 angajat, cota de profit, domeniu, pentru ca aceasta să poată fi ușor identificată și controlată atât de către antreprenori, cât și de către organele de stat.
Sprijinirea afacerilor existente prin acordarea de granturi de investiții pentru IMM-uri și lansarea urgentă a programelor dedicate acestora și susținereasectorului ospitalității, care are nevoie de și mai mult sprijin, sunt alte măsuri propuse de CNIPMMR.
“Pentru a-și menține competitivitatea, sectorul necesită menținerea facilităților fiscale existente (cota TVA de 9%), similar celorlalte state europene (Belgia 6%, Germania 7%, Bulgaria 9%). Ospitalitatea românească necesită implementarea unor politici de sprijinire a domeniului prin acordarea de prime încasate, realizarea de investiții în infrastructura de agrement și promovarea României în străinătate,” mai spune Florin Jianu.
În ceea ce privește salariile, acestea trebuie majorate la nivel național, gradual, având în vedere că impozitarea muncii este la unul dintre cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană, iar regândirea impozitării muncii trebuie să fie în centrul politicilor publice, mai spun reprezentanții CNIPMMR.
“Fiecare măsură ar trebui să fie foarte bine evaluată, astfel încât să nu afecteze negativ IMM-urile și piața muncii. Adăugarea de noi taxe angajaților (ca de exemplu noua taxă pe tichetele de masă) va avea un impact grav asupra calității vieții acestora în această perioadă foarte dificilă în care inflația, prețurile ridicate la alimente și criza energetică îi împovărează deja și va face IMM-urile mai slabe neavând instrumente pentru a motiva și reține forța de muncă talentată și pentru a construi politici motivante de resurse umane,” completează Florin Jianu.
CNIPMMR reprezintă peste 60.000 de IMM-uri.