Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Flexibilitate. Am anticipat că lucrurile vor merge mai bine decât anul trecut, mai ales după intrarea vaccinului și reluarea activității economice, care arăta o revenire încă din ultimul trimestru 2020.
Cu toate acestea, am fost mereu precauți și am anticipat că evoluțiile nu vor fi liniare, că vor exista anumite dezechilibre cărora va trebui să le facem față și trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu.
Aveam deja rodate procedurile de lucru în condiții de criză sanitară și am accelerat procesul de digitalizare a serviciilor, pe care îl aveam ca obiectiv în strategia de creștere a băncii, Apollo.
Ne-am concentrat mult mai mult pe serviciile online, chiar dacă am deschis sucursale fizice, continuând extinderea băncii. Astăzi, clienții noi ai OTP România pot lua de asemenea un credit de nevoi personale online. Avem un serviciu complet digitalizat pentru deschiderea de conturi și am introdus serviciul OTP POSibil, care facilitează plata cu cardul și folosirea telefonului mobil în loc de POS.
În tot acest an, am urmărit un echilibru între diversele canale și am ajuns să răspundem destul de bine nevoilor clienților, iar acest lucru se vede în rezultatele obținute. Dar condiția a fost flexibilitatea, modul în care am răspuns preferințelor fiecărui client.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
După cum am spus, nu am considerat că am depășit cu totul pandemia. Pe de altă parte, analizele noastre indicau o accentuare a inflației, care dădea semne de inflamare la nivel mondial. Toate lichiditățile injectate de băncile centrale pentru a combate criza generată de pandemie nu aveau cum să nu se reflecte în prețuri, mai ales că a existat și o problemă de producție care persistă și acum.
Această evoluție poate fi îngrijorătoare dacă puseul inflaționist se va dovedi a nu fi unul temporar, pentru că ar însemna o întărire a politicilor monetare, traduse în final prin dobânzi mai mari la credite.
La aceasta se adaugă explozia tarifelor la utilități, care de regulă se reflectă în runda a doua în prețurile celorlalte bunuri și servicii. Scumpirea prețurilor din energie este îngrijorătoare și din perspectiva unora dintre clienții noștri, mai ales firmele pentru care aceste costuri aveau deje o pondere mare din totalul cheltuielilor.
Până în prezent, criza politică nu pare să fi impactat puternic asupra mediului de afaceri, mai ales că politicile fiscale s-au menținut neschimbate.
În ceea ce privește rezultatele din primele nouă luni, suntem în linie cu ce ne-am propus, mai ales că am anunțat preocuparea pentru creșterea business-ului, mai degrabă decât majorarea profitabilității.
După primele nouă luni am ajuns la o cotă de piață pe partea de creditare de 4%, bazată pe o creștere consistentă a împrumuturilor performante. În structură este de remarcat avansul consistent al creditelor ipotecare, care sunt un suport pe termen lung.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
La nivel macroeconomic s-au văzut niște evoluții încurajatoare încă din debutul anului, continuându-se tendința de revenire observată în ultimul trimestru al anului 2020. Aș spune că noi am fost conservatori în estimări față de ce se vede astăzi, chiar dacă în ultimul trimestru creșterea economică s-a mai temperat.
România își menține în continuare un potențial semnificativ de creștere, iar consolidarea fiscală se realizează în condiții nu foarte restrictive și fără majorări de impozite și taxe.
Aceste evoluții crează premisele pentru creșteri și în anii următori, după depășirea pandemiei, ceea ce corespunde planurilor noastre de creștere organică pe termen lung.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Noi avem răspuns aproape direct din piață prin portofoliul de clienți pe care îl gestionăm și pot spune că rezultatele sunt satisfăcătoare față de scenariile negative de anul trecut. E drept că în zonele de afaceri unde lockdown-ul a fost mai dur s-au înregistrat și falimente, dar piața în general a rezistat bine.
Pe de altă parte, datele statistice arată o revenire robustă în comerț, construcții sau agricultură și o revenire mai puțin spectaculoasă în industrie, dar cu un plus.
În general, pot să spun că am avut suprize plăcute din partea afacerillor locale și credem că pandemia a forțat antreprenorii să fie mai inventivi, să caute noi canale de vânzare și marketing și să fie mult mai atenți cu cheltuielile.
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Activitatea bancară a beneficiat de un sprijin indirect prin cele două programe mari derulate de guvern, IMM Invest și garanțiile guvernamentale pentru amânarea la plată. Ambele programe au reprezentat o gură importantă de oxigen pentru clienții noștri.
Este important că aceste programe s-au derulat prin intermediului sistemului bancar, pentru că accesarea fondurilor s-a făcut în condiții de piață, având în spate idei de business, și nu discreționar. Această decizie a fost un catalizator pentru antreprenori și pentru reluarea activității economice.
Tot în zona acțiunilor guvernamentale, care au sprijinit mediul de afaceri, se înscriu și schemele de ajutor pentru IMM-uri, amânările la plata obligațiilor fiscale și eșalonările la plată decise de ANAF.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Inflația și răspunsul băncilor centrale vor da probabil tonul evoluțiilor de anul viitor. Există o lichiditate în exces pe piețele internaționale, iar după ce se vor inversa acțiunile băncilor centrale, vom vedea cum vor răspunde piețele.
În condițiile tensiunilor la nivel mondial, cu presiuni pe prețurile produselor energetice și a unui deficit de ofertă, este posibil să vedem o prelungire a operațiunilor prin care să fie lăsate în continuare lichidități în piață.
Deficitul de ofertă din mai multe domenii industriale cheie va pune presiune pentru relocarea unor capacități de producție din zona Asiei, în beneficiul țărilor din estul UE.
Totodată, România trebuie să fie foarte bine pregătită pentru a reuși să absoarbă fondurile europene care vor fi alocate în următorii ani la un nivel nemaiîntâlnit până în prezent.