Economia României traversează o perioadă de corecție fiscală necesară, care temperează creșterea pe termen scurt, dar poate deschide calea către adoptarea monedei euro.
Totodată, piața bancară locală rămâne una dintre cele mai profitabile din regiune și poate urca pe locul al treilea în Europa Centrală și de Sud-Est până în 2030, arată analiza prezentată de Gunter Deuber, Managing Director, Chief Economist și Head of Raiffeisen Research în cadrul Raiffeisen Bank International (RBI).
Sfârșitul creșterii bazate pe consum și „recesiunea de ajustare”
Potrivit raportului Raiffeisen Research, România se află pe locul al doilea în regiune (ECE/ESE) la capitolul convergență economică, reușind să egaleze ritmul de recuperare al Poloniei pe termen lung, chiar dacă a pornit de la un nivel inferior. Totuși, modelul de creștere alimentat de politici fiscale prociclice — cu un deficit bugetar mediu de -5,9% din PIB din 2015 încoace, față de -3,9% media statelor comparabile din Europa Centrală — și-a atins limitele. Stimularea consumului a depășit capacitatea locală de producție, generând așa-numitul efect de import leakage (scurgere către importuri) și adâncind deficitele gemene.
„Spre deosebire de criza financiară din 2008, când am avut o recesiune de ajustare a bilanțurilor din sectorul privat, astăzi România se confruntă cu o recesiune de ajustare a sectorului public”, a explicat Gunter Deuber.
Pentru anul în curs, prognoza RBI indică o ușoară contracție a PIB de -0,2% (revizuită pozitiv față de estimările anterioare de -0,5% / -0,7%), urmată de o creștere modestă de 1,5% anul viitor și o stabilizare la 2,7% – 2,8% spre orizontul 2027–2028. Economistul-șef al RBI avertizează că România nu va reveni ușor la ratele de creștere de 4–5% din trecut, noul model economic urmând să livreze un ritm sustenabil de 2,5% – 3%.
Riscul de „junk”, deja inclus în prețul piețelor
Întrebat despre scenariul în care România și-ar pierde ratingul recomandat investițiilor (investment grade), Gunter Deuber a subliniat că impactul imediat asupra piețelor financiare ar fi unul modest.
„Piețele externe de capital evaluează deja România foarte aproape de categoria non-investment grade, iar randamentele actuale reflectă acest risc. Prin urmare, nu ne așteptăm la un val masiv de vânzări în următoarele 6–9 luni. Totuși, o retrogradare ar pune o presiune suplimentară pe clasa politică să livreze reformele promise”, a precizat oficialul RBI.
Zona Euro și potențialul imens al pieței bancare din România
Odată depășită etapa actuală de consolidare fiscală (orizontul 2028–2029), România ar putea viza următorul nivel de convergență: aderarea la zona euro. În opinia economistului RBI, din punct de vedere al structurii și transparenței sistemului bancar — unde băncile cu capital străin dețin 63,2% din active — România este mai aproape de profilul Croației decât de cel al Bulgariei.
„O strategie credibilă de intrare în zona euro ar permite băncilor să își refinanțeze portofoliile din România în euro, prin obligațiuni garantate (covered bonds), la costuri mult mai reduse pe piețele europene. Pe termen mediu și lung, acest lucru s-ar traduce printr-o scădere a dobânzilor la creditele ipotecare pentru clienți cu 2 până la 3 puncte procentuale”, a estimat Deuber.
Datele prezentate de Raiffeisen Research evidențiază un potențial neexploatat major al sectorului bancar românesc:
- Profitabilitate peste media regională: Băncile din România înregistrează o rentabilitate a capitalurilor proprii (ROE) de 15–16%, ușor peste media regiunii ECE/ESE și mult peste nivelul din zona euro (sub 10%).
- Piață neexploatată: România are cel mai redus grad de penetrare a creditelor ipotecare din regiune și un raport active bancare/PIB de doar 51% (cu potențial de creștere spre 55% în scenariul de bază sau 65% într-un scenariu accelerat până în 2030). De asemenea, populația are o strategie conservatoare de economisire, investițiile pe piețele de capital fiind mult sub media regională.
- Urcare în topul regional până în 2030: Activele sectorului bancar din România ar putea depăși 300 de miliarde de euro până în 2030, iar profitul net agregat al băncilor ar putea depăși Ungaria încă din 2027, ajungând la 4 miliarde de euro în 2030 — ceea ce ar plasa România pe locul al treilea în regiune, după Polonia și Cehia.
Investiții străine în creștere și riscurile pentru 2027
În ciuda provocărilor macroeconomice, România a devenit un punct de atracție regional pentru investițiile străine directe (ISD), intrările crescând cu aproximativ 40% în 2025. Austria a depășit Germania și a urcat pe locul al doilea în topul investitorilor străini din România (cu o pondere de 11,3% din stocul ISD, după investitorul final), într-un context în care competiția crește, în special din partea Franței. Sectoarele cu cel mai mare potențial rămân energia și regenerabilele, serviciile IT și outsourcing, precum și producția avansată (robotizată).
Privind spre viitor, Gunter Deuber identifică volatilitatea politică și o eventuală revenire la politici fiscale populiste înaintea următoarelor alegeri drept cel mai mare risc pentru economia României în 2027. Referitor la piața muncii, economistul consideră că impactul major al Inteligenței Artificiale (AI) asupra reducerii forței de muncă nu se va resimți în următorii 2–3 ani, ci abia după anul 2030, odată cu standardizarea și industrializarea acestor tehnologii.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.