FacebookTwitterLinkedIn

Participarea culturală a românilor a cunoscut evoluții diferite în ultimul deceniu, înregistrând creșteri importante în cazul vizitelor la monumente istorice, dar și scăderi recente în ceea ce privește mersul la muzee.

Cercetarea „Barometrul de consum cultural. Rutine, ritualuri și comunități sociale 2025”, realizată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, arată că vizitarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice este una dintre practicile culturale cu cea mai importantă creștere pe termen lung. Dacă în 2014 doar 30% dintre respondenți declarau că au participat la astfel de activități, în 2025 procentul a ajuns la 65%. Nivelul este apropiat de cel înregistrat în perioada 2022-2024, când participarea s-a situate între 66% și 67%.

În schimb, vizitele la muzee, expoziții și galerii de artă au avut o evoluție mai fluctuantă. După ce participarea a crescut de la 36% în 2014 la 45% în 2022-2023, în 2025 procentul a coborât la 39%.

O tendință similară se observă și în cazul cinematografelor. Participarea a oscilat de-a lungul ultimului deceniu, a revenit la 38% în 2024, dar a scăzut la 34% în 2025. În cazul spectacolelor de teatru, participarea rămâne mai restrânsă și relative stabilă în ultimii ani, ajungând la 23% în 2025.

Participarea la festivaluri de muzică, în scădere

Nici mersul la bibliotecă pentru lectură sau împrumut de cărți nu a înregistrat o evoluție pozitivă pe termen lung. Procentul persoanelor care au apelat la acest tip de serviciu a scăzut de la 21% în 2014 la 17% în 2025.

În zona evenimentelor musicale, festivalurile au atras 38% dintre respondenți în 2025, după un vârf de 41% înregistrat în 2022. Participarea la sărbători și evenimente locale a avut o scădere mai pronunțată: de la 78% în 2024 la 61% în 2025.

Ediția din 2025 a Barometrului propune o perspectivă mai amplă asupra consumului cultural, analizând nu doar frecvența participării sau tipurile de activități preferate, ci și semnificațiile pe care oamenii le atribuie experiențelor culturale, motivațiile, contextele în care acestea se desfășoară și relațiile sociale care le însoțesc.

Astfel, consumul cultural este analizat atât prin participarea la activitățile instituțiilor publice și ale organizațiilor culturale, cât și prin practicile din spațiul privat, din mediul digital sau din contexte informale, alături de familie, prieteni și alte grupuri de apartenență.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.060 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste.